„Platforma de Sprijin a reușit un lucru extrem de important – să aducă la aceeași masă cei mai importanți donatori externi ai țării noastre, cei mai importanți parteneri de dezvoltare, care au discutat și discută și în prezent modalitățile prin care pot să își ajusteze fonduri, în așa fel încât să nu-și dubleze acțiunile”. Asta a observat expertul Institutului pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE), Mihai Mogâldea, desfășurând subiectul la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, ediția de marți, 17 octombrie curent.
„Este important, deoarece atunci când aceleași priorități se repetă în mai multe proiecte de milioane de euro sau sunt alocate fonduri care se suprapun, în special la nivel local sau în proiecte pentru beneficiarii din diferite localități. Acest lucru nu ajută. În principiu avem nevoie de un dialog inclusiv între partenerii externi ca ei să-și coreleze mai bine prioritățile, să-și stabilească mai bine ariile de acțiune și totodată să discute aceste priorități cu Guvernul nostru”, a spus Mihai Mogâldea.
Expertul a menţionat că există dorința anumitor instituții de la noi de a schimba anumite priorități de finanțare ale donatorilor externi, de a schimba un pic optica prin care se alocă acești bani.
„Evident, aici agenda de Guvernare trebuie să influențeze discuțiile în direcția pe care o consideră necesară autoritățile noastre. Până la urmă, autoritățile au primit un mandat de la cetățeni ca să guverneze această țară, să producă niște rezultate. Ori, partenerii de dezvoltare pot să ajute la îndeplinirea anumitor obiective, îndeplinirea anumitor priorități, pot să accelereze un pic procesul de reformă, acolo unde acest lucru este posibil. Cu siguranță ne pot ajuta ca să scoatem poate din discursul public această scuză permanentă că noi vrem, dar nu avem bani”, mai spune expertul.
Potrivit acestuia, permanentizarea acestei Platforme și transformarea ei într-o Platformă de parteneriat ne poate ajuta în procesul de aderare.
„În procesul de aderare până la urmă vom avea aceeași misiune de a stabili prin depunerea dosarelor de aplicații, care sunt prioritățile noastre, ce dorim noi să facem aici la nivel național, în același domeniu ca infrastructură de exemplu. Ori, noi atunci când vom depune aceste dosare, la Bruxelles, va trebui să avem o înțelegere bună a modului în care UE ne poate ajuta, în domeniile în care UE reprezintă principalul partener, dar și în domeniile în care ca alte state ca Japonia, SUA, Canada, pot să-și aducă aportul mai mult decât UE. Permanentizarea acestei Platforme ne va ajuta să înțelegem mai bine aceste lucruri, ne va ajuta să avem o deschidere mai largă, inclusiv din partea acestor state non-europene. Totodată, statele non-europene la rândul lor vor putea comunica cu UE ca să înțeleagă care și cum pot fi mai bine repartizate domeniile de asistență între ele. Cert este că orice guvernare își dorește să administreze ea toate fondurile care vin dinspre această Platformă pentru că până la urmă scopul oricărei guvernări este să câștige următoarele alegeri și să livreze rezultate. Aici, poate ar fi bine de asigurat un echilibru și de îndreptat poate anumite fonduri către mediul de afaceri, către alți actori din societate, care la rândul lor prin investițiile lor în comunități pot să producă un anumit plus valoare”, a mai adăugat expertul în cadrul Institutului pentru Politici şi Reforme Europene, Mihai Mogâldea.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!