Parlamentul European a adoptat, joi, cu 505 voturi pentru, rezoluţia sa referitoare la Raportul anual privind funcţionarea spaţiului Schengen. „A sosit momentul ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen”, a declarat comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, înainte de votul din plenul legislativului european.

Recent, Comisia Europeană a propus o strategie către un spaţiu Schengen mai puternic şi mai rezilient şi a solicitat Consiliului să ia o decizie cu privire la eliminarea controalelor pentru România, Bulgaria, Croaţia, şi integrarea lor în spaţiul Schengen.

„Luând în calcul numeroasele sale solicitări de aplicare integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România, solicită insistent Consiliului să-şi onoreze angajamentul, să ia imediat decizia de a elimina controalele la frontierele interne terestre, maritime şi aeriene şi să permită acestor ţări să se alăture, cu drepturi depline, spaţiului de liberă circulaţie fără controale la frontierele interne; Parlamentul European este pregătit, atunci când este consultat de Consiliu în conformitate cu articolul 4 din Actul de aderare, să-şi exprime opinia cu privire la aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Croaţia; consideră că solidaritatea şi responsabilitatea sunt de datoria tuturor şi că viitorul spaţiului Schengen trebuie să fie fără fragmentare”, se arată în raportul prezentat Parlamentului European.

Parlamentul European declară că statele membre ar trebui să restabilească rapid libera circulaţie în spaţiul Schengen

România salută rezoluţia votată în Parlamentul European

Ministrul de Interne Lucian Bode susţine că România îndeplineşte toate condiţiile pentru aderarea la Schengen şi este încrezător că se vor face paşi concreţi cât mai curând pentru adoptarea deciziei. Ministerul de Interne din România salută rezoluţia votată de Parlamentul European în urma dezbaterilor care au precedat votul şi care au evidenţiat, o dată în plus, sprijinul acestei instituţii şi al Comisiei Europene pentru aderarea României, precum şi a Bulgariei şi Croaţiei, la spaţiul Schengen, solicitând extinderea Schengen cu aceste state.

„Sunt încrezător că vom face paşi concreţi spre adoptarea cât mai curând a deciziei privind aderarea noastră la spaţiul Schengen. România are un rol esenţial în arhitectura de securitate a UE. Este nevoie de un just echilibru între obligaţiile pe care şi le asumă fiecare stat membru UE şi drepturile de care beneficiază. După cum bine ştiţi, România îndeplineşte toate condiţiile pentru aderarea la Schengen şi continuă să menţină la cel mai înalt nivel modul de punere în aplicare a legislaţiei Uniunii”, a declarat Lucian Bode, ministrul de Interne.

Potrivit MAI, România şi-a menţinut permanent obiectivul legat de aderarea la spaţiul Schengen şi a reiterat solicitarea de a se parcurge paşi concreţi spre definitivarea acestui proces, prin adoptarea cât mai rapid a Deciziei privind aderarea la Schengen, în cursul acestui an.

#Bulgaria #Romania #Schengen

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.