Liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Vladimir Voronin, se arată nemulțumit de prestația unor instituții mass-media de la noi din țară. Mai mult decât atât, oficialul și-a permis, indirect, să le ofere lecții de jurnalism celor de la Publica TV. În cadrul unei conferințe de presă susținută alături de Igor Dodon, cei doi lideri au ironizat asupra instituției menționate.

„Voi la Publika tot sunteți de partea lor”, a spus răspicat Vladimir Voronin, cu referire la Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR). Replica a fost adresată în momentul în care jurnalista le-a adresat o întrebare liderilor BECS despre bătaia de noaptea trecută, cu implicarea unui grup de tineri socialiști care lipeau afișe electorale.

„Nu, ei sunt independenți. „Presa la noi e independentă”, au urmat replicile lui Igor Dodon, cu un ton ironic.

În acest context, liderul comuniștilor din Republica Moldova, a continuat să facă aluzii la faptul că presă din țară nu este independentă, și că ar favoriza anumiți candidați electorali.

„Eu am auzit ce fel de discuții purtați voi ca jurnaliști. Noi vedem și înțelegem tot, nu numai voi, că voi sunteți de la presă. Adevărul e numai unul, și el nu aparține nici lui Voronin, nici jurnaliștilor, nimănui, dar aparține adevărului. Noi suntem prezenți la crearea organizațiilor fasciste în Moldova. Cu părere de rău, finanțate de România și susținute de cei care astăzi ocupă posturi cheie în țara noastră. Așa nu se poate”, a conchis Vladimir Voronin la acest subiect.

Realitatea.md amintește că, potrivit lui Vlad Bilețchi, liderul AUR, bătaia s-a iscat între socialistul Iurie Vitneanski, vicepretorul sectorului Botanica cu socialistul Ivan Statnîi, membru al Gărzii Tinere din PSRM. Din imaginile video postate de liderul AUR se vede că minorii lipeau o mulțime de afișe pe un gard improvizat, iar la un moment dat, aceștia au început să-și arunce pumni, să se lovească cu picioarele, iar unul dintre ei a scos și un cuțit.

VIDEO Altercații cu cuțite în plină noapte! AUR susține că s-au bătut socialiștii, iar cei din urmă invocă provocări

#BECS #Igor Dodon #Vladimir Voronin

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.