Unde poți vizita mormântul celebrei Marilyn Monroe

Marilyn Monroe. Un nume care înseamnă mult pentru actorie dar și care reprezintă un icon al eleganței și rafinamentului. Un nume care a influențat multe alte vedete ulterioare, printre care și cunoscutul Marilyn Manson. În data de 4 august 1962, Marilyn Monroe se stingea din viață la vârsta de 36 de ani.

La acea vreme, s-a stabilit că aceasta s-a sinucis cu o supradoză de somnifere, actrița fiind găsită întinsă pe pat, goală și în timp ce ținea telefonul în mână. Deși la acea vreme au apărut mai multe ipoteze precum suicidul, accidentul sau crima, cel mai veridic răspuns pare a fi cel al sinuciderii.

Frumoasa actriță nu era la prima sa tentativă de acest gen, anterior încercând același lucru de alte patru ori.

Trupul actriței a fost înmormântat la cimitirul Westwood Memorial Park din Los Angeles. Chiar cu câteva luni înainte de a deceda, actrița s-a decis să reia legătura cu fostul soț, Joe DiMaggio, iar cei doi ar fi urmat să se recăsătorească în data de 8 august 1962. DiMaggio a organizat ceremonia unde nu a fost prezent nimeni din anturajul hollywoodian al artistei, iar asta pentru că celebrul jucător de baseball considera că ei erau cei vinovați de moartea lui Marilyn Monroe.

Două decenii de trandafiri roșii

DiMaggio, ca un ultim gest romantic pe care l-a putut face, a trimis timp de 20 de ani săptămânal, trandafiri roșii la mormântul celei care urma să îi fie soție pentru a doua oară. Cel dintâi nu s-a mai recăsătorit niciodată, iar înainte să se stingă din viață, în anul 1999, acesta a spus: „În sfârșit o voi reîntâlni pe Marilyn!”.

Mormântul acesteia a devenit ulterior loc de pelerinaj, iar cimitirul unde este înmormântată a devenit unul dintre obiectivele turistice ale zonei. Trupul acesteia a fost înmormântat în cripta cu numărul 24, fiind ușor de recunoscut, asta pentru că este acoperită cu urmele de ruj lăsate de fanii care vizitează și astăzi cimitirul.

În urmă cu aproape trei decenii, Hugh Hefner a cumpărat cripta de lângă mormântul lui Marilyn Monroe pentru suma de 75.000 de dolari. Acesta considera că are o conexiune cu celebra actriță, ambii fiind născuți în anul 1926 și pentru că Marilyn Monroe a apărut pe prima copertă a revistei Playboy, în anul 1953.

Din cauza celor două celebrități care sunt înmormântate acolo, prețul criptei de lângă a ajuns la prețul de 2 milioane de dolari. Acea criptă a aparținut compozitorului Jerry Herman, care a cumpărat cripta în anul 1997. Pentru că el a fost înmormântat în 2019, alături de mama sa în New Jersey, rudele acestuia au scos cripta la vânzare.

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.