Parlamentul Ungariei a adoptat marţi, 4 iulie curent, o reformă controversată a educaţiei, profesorii denunţând o „răzbunare” a guvernului lui Viktor Orban după luni de proteste faţă de condiţii mai bune, relatează AFP.

Acest text, votat de o largă majoritate a deputaţilor, modifică statutul profesorilor, creşte volumul de muncă al acestora şi prelungeşte anul şcolar, introducând în acelaşi timp criterii mai stricte pentru evaluarea performanţei.

Cabinetul premierului naţionalist, care de-a lungul anilor a redus ajutorul pentru sectorul educaţiei şi a desfiinţat ministerul dedicat, spune că legea îi va recompensa pe cei mai motivaţi profesori.

Dar, în opinia sindicatului principal (PDSZ), ea va creşte presiunea asupra unui personal deja suprasolicitat şi prost plătit. Cadrele didactice, susţinute de numeroşi elevi, protestează de mai bine de un an pentru creşteri salariale, denunţând o profesie în derivă, afectată de penurie şi îmbătrânire.

După ani de cereri fără succes şi în ciuda inflaţiei record, profesorii sunt încă plătiţi cu sume între 170.000 de forinţi (455 de euro) şi 396.000 de forinţi (aproximativ 1.000 de euro) pe lună, cât un casier de supermarket.

Furia lor a izbucnit după adoptarea, în februarie 2022, a unui decret care restricţionează drastic dreptul la grevă. Zeci de profesori au fost concediaţi pentru că au oprit munca timp de câteva zile în semn de protest.

Confruntaţi cu această nouă lege, peste 5.000 de profesori au ameninţat că îşi vor părăsi posturile.

Guvernul, în schimb, a declarat că nu se aşteaptă la un val masiv de demisii. Şi, deşi recunoaşte că salariile sunt prea mici, executivul a condiţionat posibilele reevaluări de obţinerea fondurilor Uniunii Europene, blocate din cauza preocupărilor legate de corupţie şi statul de drept.

#educație #profesori #Ungaria #Viktor Orban

Peste 68 de milioane de lei au fost investiți, în perioada 2022-2026, în lucrări de curățare, adâncire, decolmatare și amenajare a albiilor mai multor râuri din Republica Moldova. Intervențiile au fost realizate pe râurile Răuțel, Botna, Bîc, Răut și Lăpușna, iar pe unele sectoare lucrările continuă.

Pe râul Răuțel, în raionul Fălești, au fost efectuate lucrări de decolmatare și regularizare pe un sector de 6,5 kilometri, în hotarele UTA Răuțel.

Intervenții importante au fost realizate și pe râul Botna. În raionul Căușeni, albia a fost curățată și adâncită pe o lungime de 6,1 kilometri, iar în perimetrul localităților Zaim, Căușeni, Cîrnățeni, Plop-Știubei și Chircăiești au fost decolmatați alți 19 kilometri de râu.

În raionul Ialoveni, lucrările au cuprins un sector de 24 de kilometri, în hotarele localităților Ulmu, Văsieni, Ruseștii Noi, Bardar, Pojăreni, Costești, Zâmbreni și Horești, între lacurile de acumulare Costești și Ulmu. Pe un alt sector de 15 kilometri, dintre lacurile de acumulare Costești și Răzeni, lucrările sunt în desfășurare.

Pe râul Bîc continuă lucrările de curățare și adâncire a albiei pe un sector de 11 kilometri, între orașul Strășeni și lacul de acumulare Ghidighici. Intervențiile sunt planificate pentru perioada 2025-2026.

Și pe râul Răut se desfășoară lucrări de decolmatare, pe un sector de 10,5 kilometri, de la hotarele UTA Băhrinești până la lacul de acumulare Florești. Acestea urmează să fie finalizate în perioada 2025-2026.

Pe râul Lăpușna au fost efectuate lucrări de curățare și adâncire a albiei pe o lungime de 15 kilometri, de la lacul de acumulare Mingir până la râul Prut.

Autoritățile anunță că lucrările de amenajare și protecție a resurselor de apă vor continua. În perioada următoare sunt planificate noi intervenții pe sectoare ale râurilor Cogîlnic, Lăpușna, Botna, Ciulucul Mare și Tigheci.

Prin aceste proiecte, autoritățile urmăresc îmbunătățirea gestionării cursurilor de apă, protejarea resurselor de apă și reducerea riscului de inundații pentru localitățile și terenurile din apropierea râurilor.