Parlamentul Ungariei a adoptat marţi, 4 iulie curent, o reformă controversată a educaţiei, profesorii denunţând o „răzbunare” a guvernului lui Viktor Orban după luni de proteste faţă de condiţii mai bune, relatează AFP.

Acest text, votat de o largă majoritate a deputaţilor, modifică statutul profesorilor, creşte volumul de muncă al acestora şi prelungeşte anul şcolar, introducând în acelaşi timp criterii mai stricte pentru evaluarea performanţei.

Cabinetul premierului naţionalist, care de-a lungul anilor a redus ajutorul pentru sectorul educaţiei şi a desfiinţat ministerul dedicat, spune că legea îi va recompensa pe cei mai motivaţi profesori.

Dar, în opinia sindicatului principal (PDSZ), ea va creşte presiunea asupra unui personal deja suprasolicitat şi prost plătit. Cadrele didactice, susţinute de numeroşi elevi, protestează de mai bine de un an pentru creşteri salariale, denunţând o profesie în derivă, afectată de penurie şi îmbătrânire.

După ani de cereri fără succes şi în ciuda inflaţiei record, profesorii sunt încă plătiţi cu sume între 170.000 de forinţi (455 de euro) şi 396.000 de forinţi (aproximativ 1.000 de euro) pe lună, cât un casier de supermarket.

Furia lor a izbucnit după adoptarea, în februarie 2022, a unui decret care restricţionează drastic dreptul la grevă. Zeci de profesori au fost concediaţi pentru că au oprit munca timp de câteva zile în semn de protest.

Confruntaţi cu această nouă lege, peste 5.000 de profesori au ameninţat că îşi vor părăsi posturile.

Guvernul, în schimb, a declarat că nu se aşteaptă la un val masiv de demisii. Şi, deşi recunoaşte că salariile sunt prea mici, executivul a condiţionat posibilele reevaluări de obţinerea fondurilor Uniunii Europene, blocate din cauza preocupărilor legate de corupţie şi statul de drept.

#educație #profesori #Ungaria #Viktor Orban

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.