Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri, 6 octombrie curent, că se avansează în ceea ce priveşte Pactul UE privind azilul şi migraţia şi a pledat pentru acorduri cu ţările de tranzit şi de origine privind reglementarea imigraţiei ilegale şi pentru a putea fi „mai stricţi” în privinţa sosirilor ilegale.
Țările UE au ajuns la un acord privind gestionarea migranților după 3 ani de negocieri
„Noi, în calitate de europeni, vom decide cine vine în Europa şi în ce condiţii, nu traficanţii”, a declarat Von der Leyen la sosirea sa la summitul informal al UE ce se desfăşoară vineri în Granada (Spania), alături de summitul Comunităţii Politice Europene (CPE), la care participă şi reprezentanţi ai unor ţări ce nu fac parte din blocul comunitar.
Ea a dat ca exemplu recentul acord încheiat între Bruxelles şi Tunisia pentru limitarea imigraţiei ilegale şi a pledat pentru continuarea semnării unor astfel de acorduri cuprinzătoare cu alte ţări de origine sau de tranzit, cu „investiţii” şi „stabilirea de canale legale şi coridoare umanitare”.
„Cu cât stăm mai bine în ceea ce priveşte canalele legale şi coridoarele umanitare, putem şi va trebui să fim mai stricţi în materie de returnare a celor care nu sunt eligibili ca solicitanţi de azil”, a declarat Von der Leyen, care a subliniat că UE va continua în orice caz să îşi respecte obligaţiile internaţionale.
Tot pe tema migraţiei, preşedinta executivului comunitar a calificat drept un ‘mare succes’ acordul la care s-a ajuns miercuri asupra Regulamentului privind criza, ultima piesă din Pactul european privind migraţia şi azilul care mai rămăsese de reglementat, în pofida respingerii de către Polonia şi Ungaria şi a abţinerilor din partea Austriei, Cehiei şi Slovaciei.
„Este o piesă importantă în întregul puzzle al azilului şi migraţiei”, a declarat Von der Leyen, care s-a declarat „încrezătoare” că de acum încolo întregul pact poate fi încheiat în întregime.
Creştin-democrata germană s-a referit, de asemenea, la viitoarea extindere a UE ca fiind un alt punct forte al agendei, având în vedere că s-a demonstrat în trecut că extinderea blocului comunitar a adus „beneficii extraordinare ambelor părţi”.
„Cea mai mare forţă a noastră este piaţa noastră unică, iar extinderea acesteia reprezintă întotdeauna o mare valoare adăugată”, a adăugat Von der Leyen, subliniind că, pentru a mări numărul de ţări din UE dincolo de cele 27 de state membre actuale, „avem cu toţii teme de făcut”. „Evident, candidaţii trebuie să îşi facă temele pentru a adera la UE, dar şi noi, ca Uniune Europeană, trebuie să ne facem temele, iar Comisia va lucra la diferite revizuiri de politici în varii domenii pentru a ne asigura că şi noi suntem pregătiţi pentru extindere”, a spus ea.
În sens mai larg, a adăugat Ursula von der Leyen, reuniunea va servi, de asemenea, la abordarea unor chestiuni strategice care au dominat agenda UE de la invazia Rusiei în Ucraina, cum ar fi securitatea şi apărarea, securitatea energetică şi rezilienţa lanţurilor de aprovizionare.
