Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri, 6 octombrie curent, că se avansează în ceea ce priveşte Pactul UE privind azilul şi migraţia şi a pledat pentru acorduri cu ţările de tranzit şi de origine privind reglementarea imigraţiei ilegale şi pentru a putea fi „mai stricţi” în privinţa sosirilor ilegale.

Țările UE au ajuns la un acord privind gestionarea migranților după 3 ani de negocieri

„Noi, în calitate de europeni, vom decide cine vine în Europa şi în ce condiţii, nu traficanţii”, a declarat Von der Leyen la sosirea sa la summitul informal al UE ce se desfăşoară vineri în Granada (Spania), alături de summitul Comunităţii Politice Europene (CPE), la care participă şi reprezentanţi ai unor ţări ce nu fac parte din blocul comunitar.

Ea a dat ca exemplu recentul acord încheiat între Bruxelles şi Tunisia pentru limitarea imigraţiei ilegale şi a pledat pentru continuarea semnării unor astfel de acorduri cuprinzătoare cu alte ţări de origine sau de tranzit, cu „investiţii” şi „stabilirea de canale legale şi coridoare umanitare”.

„Cu cât stăm mai bine în ceea ce priveşte canalele legale şi coridoarele umanitare, putem şi va trebui să fim mai stricţi în materie de returnare a celor care nu sunt eligibili ca solicitanţi de azil”, a declarat Von der Leyen, care a subliniat că UE va continua în orice caz să îşi respecte obligaţiile internaţionale.

Tot pe tema migraţiei, preşedinta executivului comunitar a calificat drept un ‘mare succes’ acordul la care s-a ajuns miercuri asupra Regulamentului privind criza, ultima piesă din Pactul european privind migraţia şi azilul care mai rămăsese de reglementat, în pofida respingerii de către Polonia şi Ungaria şi a abţinerilor din partea Austriei, Cehiei şi Slovaciei.

„Este o piesă importantă în întregul puzzle al azilului şi migraţiei”, a declarat Von der Leyen, care s-a declarat „încrezătoare” că de acum încolo întregul pact poate fi încheiat în întregime.

Creştin-democrata germană s-a referit, de asemenea, la viitoarea extindere a UE ca fiind un alt punct forte al agendei, având în vedere că s-a demonstrat în trecut că extinderea blocului comunitar a adus „beneficii extraordinare ambelor părţi”.

„Cea mai mare forţă a noastră este piaţa noastră unică, iar extinderea acesteia reprezintă întotdeauna o mare valoare adăugată”, a adăugat Von der Leyen, subliniind că, pentru a mări numărul de ţări din UE dincolo de cele 27 de state membre actuale, „avem cu toţii teme de făcut”. „Evident, candidaţii trebuie să îşi facă temele pentru a adera la UE, dar şi noi, ca Uniune Europeană, trebuie să ne facem temele, iar Comisia va lucra la diferite revizuiri de politici în varii domenii pentru a ne asigura că şi noi suntem pregătiţi pentru extindere”, a spus ea.

În sens mai larg, a adăugat Ursula von der Leyen, reuniunea va servi, de asemenea, la abordarea unor chestiuni strategice care au dominat agenda UE de la invazia Rusiei în Ucraina, cum ar fi securitatea şi apărarea, securitatea energetică şi rezilienţa lanţurilor de aprovizionare.

#criza migranților #Europa #migranti #traficanti #UE #Ursula von der Leyen

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.