Universitate de Stat din Moldova scrie istorie an de an începând din 1 octombrie 1946. Astfel, iată că de 75 de ani, la începutul anului de învățământ, USM își deschide larg ușile pentru a-i întâlni pe cei care își doresc să studieze în cel mai mare centru universitar din țară.

Fiind prima universitate din țară care a fost acreditată la nivel național, USM a reușit să construiască în timp un mediu academic propice pentru dezvoltarea a zeci de mii de tineri și personalități din țară. De asemenea, prestigiul și spectrul larg de oportunități la angajare reprezintă unul dintre elementele de bază de care se bucură absolvenții USM.

În prezent, Universitatea de Stat din Moldova oferă tinerilor posibilitatea de a studia în cadrul a 11 facultăți atât pentru ciclul de licență, cât și pentru cel de masterat, dar și patru școli doctorale. Pentru a facilita depunerea dosarelor la concursul de Admitere, USM a creat platforma EADMITERE. Informațiile despre oferta educațională pot fi consultate aici: Broșurile facultăților USM sau pe site, selectând compartimetul Licență-specialitati, respectiv, Masterat-specialitati.

Referitor la procesul de admitere, dosarele pot fi depuse atât cu prezență fizică (str. Al. Mateevici, 60), cât și online. Răspunsul la orice întrebare, îl poți obține AICI.

Viitori studenți ai USM vor avea posibilitatea de a beneficia de o bază tehnico-materială modernă, ce corespunde standardelor internaționale. Universitatea pune la dispoziția studenților 6 blocuri de învățământ, 10 cămine, o bibliotecă universitară dotată cu săli de lectură, un Palat al Sporturilor, o Casă de Cultură, cantine, baze de practică și de agrement.

Scopul primordial al Universității de Stat din Moldova este de a pregăti specialiști în diverse domenii şi formarea ansamblului de competenţe necesare integrării socio-profesionale; dezvoltarea potenţialului ştiinţific în domeniile de formare a specialiştilor; dezvoltarea şi promovarea ideilor, teoriilor, concepţiilor ştiinţifice prin activitatea de cercetare desfăşurată de personalul didactic şi studenţi; promovarea valorilor/reperelor axiologice general-umane şi naţionale; formarea profilului etic şi civic al tineretului studios; asigurarea calităţii învăţământului superior şi a serviciilor educaţionale prestate; participarea la elaborarea politicilor şi strategiilor educaţionale , dar şi la implementarea acestora în învăţământul superior; integrarea în spaţiul european al învăţământului superior şi de cercetare.

Universitatea de Stat din Moldova este recunoscută în arealul învăţământului universitar internaţional şi este integrată într-o puternică reţea de cooperare internaţională fiind membră a Asociaţiei Internaţionale a Universităţilor (IAU), Agenţiei Universitare a Francofoniei(AUF) și a Asociaţiei Euroasiatice a Universităţilor (AEU).

#admitere #facilitati #facultati #USM

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.