Universitatea de Stat din Moldova și-a reconfirmat poziția de lider printre universităţile din Republica Moldova, potrivit ediției din iulie 2021 a clasamentului mondial Ranking Web of Universities, un top realizat de Consiliul Superior pentru Cercetări Ştiinţifice din cadrul Ministerului Ştiinţei şi Inovării al Spaniei.

Conform datelor Ranking Web of Universities, Universitatea de Stat din Moldova conduce clasamentul instituțiilor de învățământ superior din țară, situându-se pe locul 247 în Europa Centrală și de Est, 1055 în Europa și 3148 în lume.

Poziția ocupată de Universitatea de Stat din Moldova în clasament se datorează gradului înalt al performanțelor obținute pentru toți cei trei indicatori luaţi în calcul de ranking-ul Web of Universities (Webometrics):

50% – Vizibilitatea: numărul total de legături externe pe care domeniul web al universităţii le primeşte de la terţe părţi;
40% – Excelenţa: numărul lucrărilor ştiinţifice cu impact ridicat, aflate în primele 10% cele mai citate într-un anumit domeniu, în perioada de referință 2015-2019;
10% – Transparența: numărul total de citări ale cercetătorilor universităţii în Top Google Scholar Profiles ( aici găsiți mai multe detalii).

Raportul Ranking Web of Universities din iulie 2021 a fost elaborat în baza evaluării a circa 31 mii de instituţii de învăţământ superior din întreaga lume, inclusiv 24 universităţi din Republica Moldova. Webometrics este un clasament realizat de Cybermetrics Lab din cadrul Consiliului Superior pentru Cercetări Ştiinţifice din Spania, începând cu anul 2004. Ierarhizarea din cadrul acestui top se realizează pe baza datelor web accesibile publicului şi rezultatele sunt făcute publice în lunile ianuarie şi iulie, în fiecare an.

Menționăm că USM își menține an de an poziția de lider în diverse ratinguri internaționale. Principalele criterii de evaluare fiind nivelul înalt al serviciilor educaționale, asigurat de cadre didactice de top din țară, metodele tradiționale și inovaționale de studiu, oferta educațională excelentă, mobilitatea internațională a studenților și a profesorilor, numărul de programe comune cu dublă bursă, nivelul de cercetare, contribuția la inovație etc.

#Ranking Web of Universities #USM

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.