Zgârieturile de pe mașină, rezolvate acasă

În primul rând, trebuie să treci unghia peste zgârietură, ca să-ți dai seama cât de adâncă e zgârietura. Dacă unghia nu se agață, înseamnă că este o zgârietură minoră. Dacă unghia se agață, este vorba despre o zgârietură serioasă și nu va funcționa nicio metodă de-a ta.

Așadar, curăță bine zona de pe caroserie unde ai observat zgârietura și folosește una dintre metodele următoare. Poți aplica pastă de dinți: elimină zgârieturile minore de pe mașină datorită abrazivilor naturali pe care îi are în compoziție. Cu un burete sau cu o cârpă din microfibră curăța zona afectată, până când pasta va fi distribuită uniform. La final, șterge zona cu o cârpă curată.

De asemenea, poți încerca să repari zgârietura cu un creion corector pentru zgârieturi auto, care este foarte eficient. După ce aplici, șterge excesul cu o cârpă moale și uscată. Va trebui să repeți des procedura.

Mai mult, dacă ai mașină închisă la culoare, poți folosi chiar și crema de pantofi. Astfel, după ce ai curățat zona zgâriată cu apă și săpun, aplică puțină cremă de pantofi. Cu o cârpă fină, întinde crema în mod uniform pe toată zona afectată.

O altă metodă de a scăpa de zgârieturile de pe caroserie, la îndemâna oricui, este aplicarea de ceară topită. Întinde-o uniform cu degetul ca să netezești, dacă este cazul. Iar dacă ești doamnă sau domnișoară, sigur ai în casă ojă de unghii. Trebuie să ai grijă să alegi o culoare foarte apropiată cu cea a mașinii tale, altfel se va observa diferența.

Unde se termină interesul public și începe invadarea vieții private? Cum verifici o informație atunci când timpul te presează? Și cât de mult poate fi modificat un titlu pentru a atrage atenția? Sunt câteva dintre întrebările discutate la cel de-al treilea workshop din cadrul programului dedicat formării tinerilor jurnaliști de expresie românească din Republica Moldova.

Cu genericul „Jurnalism cu reguli: Despre etică și deontologie (d)in practică”, întâlnirea a fost susținută de Victoria Dumbravă, jurnalistă și manageră media, cu peste 20 de ani de experiență în domeniu.

Participanții au discutat despre verificarea informațiilor, protejarea surselor, respectarea vieții private și diferența dintre interesul public și simpla curiozitate a publicului. Prin exerciții practice, aceștia au analizat situații în care un jurnalist trebuie să ia decizii rapide, dar să nu piardă din vedere responsabilitatea față de public și față de oamenii despre care relatează.

„Ceea ce face Fundația Myosotis cu acest ciclu de workshop-uri este anume să îi scoată pe acești tineri din fluxul lor cotidian, să le aducă persoane importante și interesante care să le vorbească despre cum se face jurnalism și cum trebuie să facem jurnalism și, de fapt, care este importanța și menirea acestei puteri a patra. Și eu mă bucur să văd acest interes, în primul rând, în rândul tinerilor”, a subliniat Victoria Dumbravă.

Pentru Natalia Rudei, discuția despre etică este relevantă și dincolo de jurnalism, mai ales în domeniul comunicării publice:

„Am ales să vin la acest workshop pentru că și în administrația publică se pune foarte mult accent pe comunicare și am fost foarte curioasă în ceea ce ține de cum trebuie să formulăm etic o informație ca aceasta să ajungă la public.”

Workshop-ul a arătat că jurnalismul responsabil nu înseamnă doar să fii primul care publică o informație, ci și să știi ce verifici, cum formulezi și ce consecințe poate avea ceea ce alegi să transmiți.

Seria de workshop-uri continuă pe 3 octombrie, când Vitalie Cojocari, jurnalist care vine special din București, va discuta cu participanții despre experiența sa și despre secretele vieții de jurnalist. La întâlnire sunt așteptați și tinerii care nu au participat la workshopurile anterioare.

Programul „Formarea noii generații de jurnaliști de expresie românească în Republica Moldova” este realizat de Fundația Myosotis și finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.