Avocatul poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, a propus completarea cadrului normativ, în special legislația electorală, cu reglementări cu privire la interzicerea utilizării imaginii minorilor, fără consimțământul părinților/reprezentantului legal, în campaniile electorale, referendumuri, în acțiuni de propagandă politică și acțiuni care prezintă pericol pentru viața și sănătatea minorului sau lezează onoarea și demnitatea copilului.

În acest sens, avocatul poporului condamnă orice acțiuni de utilizare a imaginii copiilor, exploatării muncii lor în campania electorală, indiferent cine sunt concurenții electorali care comit asemenea abateri.

Potrivit Ombudsmanului poporului, Maia Bănărescu a prezentat pe 1 iunie 2021 constatările sale în Raportul cu privire la utilizarea imaginii copiilor în campaniile electorale, îndemnând concurenții electorali să nu implice minorii în activitatea, propaganda/agitația politică.

Totodată, nici în conferința de presă și nici în Raportul prezentat nu au fost numiți concurenții electorali care au admis nereguli în această privință.

„În lipsa la etapa curentă a unui cadrul legal cu reglementări clare la acest subiect, Ombudsmanul mizează pe responsabilizarea actorilor politici pentru a nu se admite abateri ce țin de utilizarea imaginii copiilor, exploatării muncii lor în campania electorală”, este menționat într-un comunicat.

Avocatul Poporului și reprezentanții instituției monitorizează campania electorală pentru alegerile anticipate parlamentare, constatările privind respectarea normelor și standardelor ce țin de procesul electoral democratic urmând a fi reflectare în raportul anual al Ombudsmanului cu privire la respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în Republica Moldova în 2021.

#avocatul poporului #campanie electorala #drepturile copilului #Ombudsman

Republica Moldova are aproximativ 180 de acorduri de cooperare tehnico-militară cu alte state, inclusiv cu Rusia și Belarus. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în contextul controverselor apărute după semnarea unui acord similar cu Ucraina.

„Noi avem vreo 180 de acorduri de colaborare tehnico-militară. Vă dați seama, 180 de țări? (…) Noi avem astăzi un tratat de cooperare tehnico-militară cu Rusia. Ar suna un pic paradoxal, dar noi l-am semnat încă în 1996–1998, ceva de genul acesta. Cu Belarus, de asemenea”, a declarat Igor Grosu joi, 29 octombrie.

Șeful Legislativului a criticat încercările de a transforma acordul cu Ucraina într-un motiv de scandal. El a comentat și cererea primarului Capitalei, Ion Ceban, ca documentul să fie făcut public.

„Toate aceste acorduri ajung să fie publicate. Da, este procesul, transparența procesului decizional. Lumea îl vede”, a explicat Grosu.

Acordul dintre Republica Moldova și Ucraina a fost semnat la 26 octombrie, la Kiev, în timpul vizitei premierului Vasile Tofan. Documentul a fost semnat de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și omologul său ucrainean, Yevhenii Khmara, în prezența celor doi premieri.

Autoritățile de la Chișinău susțin că înțelegerea va permite Republicii Moldova să preia experiența Ucrainei în utilizarea tehnologiilor moderne, inclusiv în monitorizarea spațiului aerian și gestionarea amenințărilor aeriene. Necesitatea cooperării este explicată prin incidentele înregistrate de la începutul războiului din țara vecină, când rachete și drone rusești au survolat ilegal sau au căzut pe teritoriul Republicii Moldova.

Ministerul Apărării a precizat că acordul este unul strict tehnico-militar și nu obligă Republica Moldova să acorde asistență militară directă unui stat aflat în război.

Opoziția parlamentară a criticat însă semnarea documentului și a cerut publicarea lui integrală, precum și audierea de urgență a conducerii Guvernului în Parlament. Reprezentanții acesteia susțin că acordul ar putea implica Republica Moldova într-o țintă a atacurilor.