După ce specialiștii din sănătate au tras, ieri, un semnal de alarmă privind apariția tulpinilor derivate – Delta, Delta+ și Lambda în Moldova, tulpini care se manifestă mult mai agresiv în comparație cu cele anterioare, premierul țării a convocat, aseară, Consiliul consultativ de sănătate publică pe lângă Prim-ministru.

În cadrul ședinței s-a discutat despre importanța intensificării procesului de imunizare a populației, aceasta fiind singura soluție de depășire a crizei pandemice.

De asemenea, la aceeași ședință s-a pus în discuție posibilitatea recurgerii la vaccinarea obligatorie a unor categorii profesionale, activitatea cărora presupune contactul direct cu cetățenii, decizie care, deocamdată, nu a fost aprobată în versiune finală.

Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, în scurt timp vor fi stabilite noi măsuri de gestiune a situației epidemiologice determinate de răspândirea noilor tulpini ale SARS-CoV-2.

„În ceea ce privește acoperirea vaccinală, doar 9,14% din numărul populației generale s-a vaccinat cu ambele doze, iar 14,31% au o singură doză administrată. În rândul lucrătorilor medicali, rata imunizării cu ambele doze se ridică la 80,02%. Din volumul total de 1 248 090 de doze de vaccin recepționate de țara noastră, de la începutul campaniei de vaccinare și până în prezent – au fost utilizate 803 049 doze”, se arată în comunicat.

Cea mai mică rată de vaccinare în rândul populației se atestă în continuare în regiunea Transnistreană și UTA Găgăuzia, mai anunță responsabilii.

#Guvern #Moldova #pandemie #vaccinare

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china