Inițiativa PAS privind reducerea TVA pentru sectorul HoReCa reprezintă populism ieftin și vine în contradicție cu o decizie anterioară a deputaților aceleiași formațiuni politice. Asta în condițiile în care anume guvernul condus de Maia Sandu și exponenții săi din Parlament au votat pentru majorarea TVA pentru acest sector. Afirmațiile aparțin deputatului Partidului „ȘOR”, Vadim Fotescu, care a mai precizat, în cadrul unui briefing de presă, că a înregistrat anterior un proiect similar, dar care nu a fost susținut de colegii săi din PAS.

Vadim Fotescu a atras atenția că inițiativa legislativă, înregistrată ieri de deputații PAS, Radu Marian și Dan Perciun, nu are aplicabilitate practică, în lipsa unui guvern plenipotențiar.

„Proiectul înregistrat ieri de PAS prevede reducerea TVA pentru sectorul HoReCa și anularea penalităților la întârzierea plăților și chiar subvenționarea salariilor. Parcă e o inițiativă frumoasă, dacă nu ar fi existat un „dar” – o asemenea lege nu poate fi adoptată fără avizul guvernului. Iar un guvern interimar nu este în drept să dea avize pe proiecte de legi. Așa că domnii din PAS fie că sunt analfabeți din punct de vedere juridic, ceea ce nu face față deputaților, fie recurg să promoveze populismul cras. Nu știu care dintre ele e mai gravă”, a declarat deputatul Partidului „ȘOR”.

Potrivit lui, „grija” PAS pentru sectorul HoReCa seamănă cu o bătaie de joc, în condițiile în care acești deputați s-au opus virulent învestirii unui guvern, dar mai ales din cauza că anume guvernul său a dispus anterior majorarea TVA pentru HoReCa, la solicitarea FMI.

„Vreau ca angajații din HoReCa să înțeleagă clar în primul rând că domnii din PAS, fiind în guvern, au majorat TVA. În rândul doi, ei nu au votat ulterior pentru micșorarea taxei. Și, an al treilea rând, inițiativa mea de reducere a TVA în perioada stării de urgență nu a fost susținută de deputații PAS în comisiile din Parlament. Iată de ce trebuie să le zic deputaților din PAS: rușine, domnilor, pentru populismul pe care îl faceți!”, a menționat Vadim Fotescu.

Deputatul a mai amintit că Partidul „ȘOR” și Platforma „Pentru Moldova” au susținut mereu mediul de afaceri și încă în luna februarie au făcut mai multe propuneri pentru susținerea sectorului HoReCa, care a fost afectat cel mai puternic de pandemie.

„Vă amintesc că, acum două luni, noi am propus micșorarea TVA pentru acest sector de la 12% la 6%, pe durata stării de urgență. Această este o măsură extraordinară imediată care ar ajuta real sectorul și ar opri concedierea lucrătorilor și închiderea întreprinderilor”, a declarat Vadim Fotescu.

În context, el a precizat că deputații Partidului „ȘOR” și ai Platformei „Pentru Moldova” se vor adresa Comisiei pentru Situații Excepționale pentru ca, în baza atribuțiilor pe care le deține în prezent, să decidă reducerea TVA și să amortizeze unele restricții pentru cafenele și restaurante, pe durata stării de urgență.

#HoReCa #Partidul Șor #Vadim Fotescu

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.