Filmările proiectului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României, sunt în plină desfășurare. Jurnalista Ecaterina Covali și echipa de producție au vizitat deja mai multe dintre cele 10 localități amplasate la 30 de kilometri de frontiera dintre Republica Moldova și România, pentru a relata despre viața și preocupările oamenilor locului.

Localnici din Duruitoarea, Cahul și Leova din Republica Moldova și Iași, Bivolari și Huși din România au relatat despre istoria satelor și orașelor lor, pasiunile pe care le au, grijile cotidiene și legăturile pe care le au cu prietenii, rudele sau vecinii de pe celălalt mal al Prutului.

„Unirea e aproape, același popor, aceeași limba, aceeași istorie, ne-am convins vizitând zece localități învecinate de pe ambele maluri ale Prutului, am văzut asta cu ochii noștri. Avem aceiași eroi istorici, aceiași sfinți care ne protejează, aceiași oameni, sufletiști, omenoși, cu tradiții și valori comune, adevăr ce nu poate fi șters ascuns sau uitat”, spune Ecaterina Covali, realizatoarea proiectului.

În același timp, echipa proiectului al lansat pagini de Facebook și Instagram, unde va relata despre oamenii din Valea Prutului.

Vezi această postare pe Instagram

O postare distribuită de Valea Prutului (@valeaprutuluiproject)

Concomitent, se realizează și studiul cantitativ social, prin intermediul unui sondaj de opinie. Acesta se va baza pe un eșantion generos, care va permite realizarea unor comparații între localitățile din România și cele din Republica Moldova. Chestionarul se va referi la subiecte socio-cultural, legate de viața, munca, hrana și obiceiurile oamenilor din comunitățile alese.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Valea Prutului – vatră de civilizație românească” este proiectul inițiat de organizația non-guvernamentală INFO LIVE și finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. ONG-ul își propune să promoveze identitatea românească a cetățenilor din Republica Moldova și unitatea valorilor. În total, vor fi lansate 10 reportaje din cinci localități din Republica Moldova și cinci localități din România, situate în apropiere de Prut.

INFO LIVE a implementat în ultimii trei ani 14 proiecte. Inițiativele s-au referit la consolidarea rolului mass-media în societate, dezvoltarea capacităților instituționale ale redacțiilor și ale jurnaliștilor, educarea unei societăți mai reziliente și mai informate, care să-și poată apăra drepturile și libertățile.

#filmari #proiect #Republica Moldova #Romania #Valea Prutului

O femeie din Grecia a născut după o fertilizare in vitro cu un embrion congelat în urmă cu 22 de ani, scrie hotnews.ro. Christina Rapti-Tzelepi are 54 de ani, vârsta maximă permisă în Grecia pentru fertilizarea in vitro.

Pentru ea, „nașterea de astăzi are o semnificație emoțională deosebită”, a declarat ginecologul Konstantinos Pantos într-o postare pe Facebook.

„În 2004, după un transfer de embrioni, a avut, din prima încercare, un băiețel sănătos. În octombrie 2025, familia a trecut prin tragedia pierderii fiului său, într-un accident rutier, la vârsta de 21 de ani”, a adăugat Pantos.

Potrivit medicului, femeia a adus pe lume o fetiță, miercuri, după ce i-a fost transferat un embrion din seria inițială, în decembrie.

„Au fost și durere, și bucurie, dar totul a dispărut în această dimineață, când ne-am ținut minunea în brațe”, a declarat Rapti-Tzelepi pentru televiziunea publică ERT.

Soțul ei, Konstantinos Rapis, a spus că familia lor a fost într-o „cursă contra cronometru”.

„Soția mea a ajuns, la propriu, chiar la limita restricțiilor de vârstă impuse de legislația în vigoare stabilită de legislația în vigoare”, a afirmat Raptis într-un comunicat.

El a cerut eliminarea limitei de vârstă pentru fertilizarea in vitro.

„Femeile mai în vârstă au o capacitate incomensurabilă de a oferi iubire matură, conștientă și necondiționată, precum și o stabilitate pe care nicio statistică nu o poate măsura vreodată pe deplin”, a mai spus Raptis.