Cererea de vehicule electrice în Europa a crescut semnificativ, deoarece preţurile ridicate la combustibil, legate de războiul din Iran, propulsează vânzările de vehicule electrice noi şi second-hand.

Chiar dacă vânzările de maşini complet electrice au crescut cu 30% în Europa în 2025, adoptarea vehiculelor electrice pe continent nu s-a ridicat la înălţimea aşteptărilor producătorilor auto care au investit miliarde de euro în aşteptarea unei cereri mai mari, transmite Antena 3 CNN.

În ultimele luni însă, calculele cumpărătorilor de automobile au fost date peste cap de o creştere a preţurilor carburanţilor după izbucnirea războiului din Iran.

În întreaga Europă, datele furnizate Reuters de grupul de cercetare New Automotive şi grupul industrial E-Mobility Europe arată că înmatriculările de vehicule electrice noi au crescut cu 34% în aprilie. Datele, care acoperă 16 pieţe care reprezintă peste 80% din vânzările de autoturisme din Uniunea Europeană şi Asociaţia Europeană a Liberului Schimb, arată o creştere puternică a vehiculelor electrice în Danemarca şi Ţările de Jos, unde maşinile electrice sunt deja populare, dar şi pe pieţe precum Italia, unde vehiculele electrice au fost lente în creştere.

Directorul comercial al Volvo Cars, Erik Severinson, a declarat că au crescut în special comenzile pentru SUV-ul electric din segmentul entry EX30, „unde clienţii sunt cei mai sensibili la creşterea preţurilor petrolului”.

„De asemenea, observăm o creştere a solicitărilor clienţilor cu privire la maşinile noastre complet electrice, chiar şi pe pieţele din sudul Europei, unde penetrarea vehiculelor electrice este comparativ mai mică”, a spus Severinsson.

Producătorul francez Renault a declarat că 50% din înmatriculările sale în Marea Britanie în aprilie au fost modele electrice, iar solicitările legate de vehiculele electrice de pe site-ul său web din Marea Britanie au crescut cu 48% de la începutul războiului din Iran. Înmatriculările din aprilie sunt primele care reflectă pe deplin impactul războiului din Iran.

„Interesul pentru gama de vehicule electrice a Renault a suferit o schimbare seismică”, a declarat directorul general al Renault UK, Adam Wood.

O sursă din cadrul producătorului auto, vorbind sub condiţia anonimatului, a declarat că firma lucrează acum pentru a creşte producţia.

Markus Haupt, CEO al Seat/Cupra – ambele mărci Volkswagen – a declarat la începutul lunii mai că echipa sa de vânzări din Germania a raportat că vehiculele electrice au reprezentat aproape 60% din comenzi, mult peste cota lor de 25%. „Avem un buget de producţie pentru acest an. Dar poate va trebui să creştem numărul de vehicule electrice”, a spus Haupt.

Platformele online au înregistrat şi ele o creştere a căutărilor de vehicule electrice noi şi second-hand, cu un avans pronunţat pentru mărcile chinezeşti cu modelele lor mai accesibile.

De la începutul războiului, platforma germană Carwow a declarat că ponderea căutărilor de vehicule electrice a crescut la 75% de la aproximativ 40%, în timp ce ponderea căutărilor de maşini convenţionale cu motor pe benzină a scăzut la 16%, de la 33%.

„Ceea ce este izbitor este impulsul puternic al producătorilor chinezi”, a declarat directorul general al Carwow Germania, Philipp Sayler von Amende. Nume importante precum BYD au trecut de la „mărci de nişă” la unele dintre cele mai căutate.

Reprezentanţii Carwow au dezvăluit că solicitările pentru BYD pe site-ul său web au crescut cu 25.000% în primul trimestru, în timp ce cele pentru Leapmotor au crescut cu 436%, iar Xpeng cu 153%.

Piaţa online rivală OLX a declarat că solicitările clienţilor pentru vehicule electrice pe site-ul său francez au crescut cu 80% de la începutul războiului.

În timpul precedentelor creşteri bruşte ale preţurilor la combustibil, care datează din anii 1970, consumatorii au trecut, de asemenea, la maşini mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil, dar au revenit la unele mai puţin eficiente atunci când problemele de la pompă s-au diminuat.

De data aceasta ar putea fi diferit, au spus actorii din industrie.

„Conflictul din Iran a remodelat fundamental modul în care oamenii se raportează la securitatea energetică în viaţa lor de zi cu zi. Europenii au trecut de la „poate într-o zi” la „chiar acum” când vine vorba pe vehicule electrice”, a declarat CEO-ul OLX, Christian Gisy.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#automobile electrice #Europa #Prețuri carburanți #vanzari

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.