Veniturile din exporturile petroliere ale Rusiei au urcat în septembrie la “cel mai ridicat nivel din iulie 2022”, în ciuda sancțiunilor internaționale, a anunțat joi Agenția Internațională pentru Energie (AIE), scrie Bani.md.

Aceste venituri au “crescut cu 1,8 miliarde de dolari” în decurs de o lună “pentru a ajunge la 18,8 miliarde de dolari în septembrie, cel mai ridicat nivel din iulie 2022”, subliniază acest raport lunar al AIE privind piața petrolieră.

Exporturile totale de produse petroliere rusești au crescut cu 460.000 de barili pe zi, până la 7,6 milioane de barili pe zi, țițeiul reprezentând 250.000 de barili din această creștere.

În consecință, veniturile din petrol ale guvernului rus au crescut cu 24% în septembrie față de luna precedentă, ajungând la 10,6 miliarde de dolari, dar au fost cu 7% mai mici decât în urmă cu un an, precizează AIE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Începând din decembrie 2022, G7, Australia și Uniunea Europeană au impus un plafon la prețul petrolului rusesc, în cadrul unui mecanism care prevede că doar petrolul vândut la un preț de 60 de dolari pe baril sau mai mic poate continua să fie livrat.

La vremea respectivă, scopul era de a afecta câștigul financiar al Rusiei prin plafonarea veniturilor sale din petrol, menținând în același timp un stimulent economic suficient pentru ca țara să continue să își vândă petrolul la un preț redus – în loc să își retragă barilii de pe piață, pentru a evita o creștere bruscă a prețurilor.

În ciuda acestor sancțiuni, Rusia a găsit modalități de a-și vinde țițeiul la un preț mai mare Indiei, care nu este afectată de regimul de sancțiuni.

Prețul mediu de export al țițeiului rusesc a crescut cu 8 dolari pe baril, ajungând la 81,80 dolari în septembrie, “cu mult peste prețul plafonat”, a precizat AIE.

Producția rusă de țiței a urcat la 9,48 milioane de barili pe zi. Deși Moscova a promis că își va reduce exporturile cu 300.000 de barili pe zi începând din septembrie și până la sfârșitul anului 2023, estimările preliminare arată că acestea au scăzut doar cu aproximativ 100.000 de barili pe zi față de media lunilor mai-iunie, potrivit AIE.

Din luna mai, nouă țări, printre care Arabia Saudită, Irak, Rusia și Emiratele Arabe Unite, au anunțat reduceri de producție până la sfârșitul anului 2024, totalizând 1,6 milioane de barili pe zi.

Potrivit OPEC, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, producția rusă de produse petroliere în 2023 “ar urma să scadă cu 500.000 de barili pe zi, până la o medie de 10,5 milioane de barili pe zi”, o revizuire în creștere cu aproximativ 80.000 de barili pe zi față de evaluarea sa din luna precedentă.

“Contracția preconizată ia în considerare ajustările voluntare ale producției anunțate până la sfârșitul anului 2023”, a precizat OPEC în raportul său din octombrie publicat joi, care prevede o producție neschimbată în 2024.

#export #petrol #Rusia

Polonia a închis temporar, joi, 17 septembrie, aeroporturile din Lublin și Rzeszów, în timp ce Rusia desfășura un nou atac cu drone asupra vestului Ucrainei, foarte aproape de frontiera poloneză. Explozii au fost auzite la doar câțiva kilometri de granița cu Polonia, iar avioane militare au fost ridicate de la sol. Armata poloneză spune că măsurile au fost preventive și că sistemele de apărare antiaeriană și radarele au fost puse în stare de pregătire, scrie antena3.ro.

Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a anunțat că aviația militară a început să opereze în spațiul aerian al țării „în legătură cu atacurile desfășurate de Federația Rusă cu ajutorul vehiculelor aeriene fără pilot în Ucraina”.

În acest context, activitatea aeroporturilor din Lublin și Rzeszów, ambele aflate în estul Poloniei, a fost suspendată temporar.

În același timp, un oficial ucrainean a anunțat că explozii s-au auzit la câțiva kilometri de frontiera dintre Ucraina și Polonia, în timpul atacului rusesc cu drone. În regiunile poloneze Lublin și Subcarpatia au fost declanșate alerte, iar locuitorilor li s-a cerut să se adăpostească.

„Sistemele terestre de apărare antiaeriană și sistemele de recunoaștere radar au ajuns într-o stare de pregătire”, au transmis Forțele Armate poloneze.

Armata a precizat că măsurile sunt preventive și urmăresc protejarea spațiului aerian, în special în zonele aflate lângă regiunile ucrainene vizate de atacurile Rusiei.

Donald Tusk anunță că Polonia trebuie să se pregătească de război cu Rusia

După atacurile de joi, premierul Donald Tusk a spus că Polonia trebuie să fie pregătită pentru „diverse scenarii”, în condițiile în care riscul unor noi provocări rusești este real. În ultimele zile, acesta a avertizat că Moscova și-ar putea intensifica acțiunile în săptămânile și lunile următoare și că escaladarea ar putea ajunge inclusiv pe teritoriul polonez.

„Știm că Rusia plănuiește ceva rău. Polonia și poporul polonez nu își pot permite, în nicio situație, să fie naivi sau să se lase conduși de dorințe. Trebuie să ne bazăm acțiunile pe fapte, iar aceste fapte sunt fără echivoc”, a declarat Donald Tusk, potrivit unei postări publicate de NEXTA.

Ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a mers și mai departe joi.

„Situația este cea mai periculoasă. Nu am venit aici să vă sperii, nu vreau să sperii pe nimeni. Vreau mai degrabă să liniștesc, dar nu pot să trec indiferent, pentru că apoi veți spune că nimeni nu v-a avertizat”, a declarat acesta.

Șeful Apărării poloneze spune că Rusia urcă în continuare „pe scara escaladării” și că va recurge la noi provocări. Varșovia își întărește, în consecință, apărarea antiaeriană și măsurile de securitate.

„Situația este gravă. Rusia urcă pe această scară a escaladării. Va folosi provocări din ce în ce mai noi”, a avertizat Kosiniak-Kamysz.