Prețurile medii de consum în luna ianuarie 2023 comparativ cu luna ianuarie 2022 au crescut cu 27,3%. La produse alimentare cu 28,6%, mărfuri nealimentare cu 18,4% și servicii prestate populaţiei cu 38,9%, arată datele Biroului Național de Statistică, potrivit Bani.md.

În luna ianuarie 2023 faţă de luna decembrie 2022 au crescut cu cca 0,5% (față de 2,8% în luna respectivă a anului 2022), respectiv se atestă o temperarea a scumpirilor galopante începute în anul 2022 urmare a crizei energetice care a tras în sus toate prețurile.

Datele statistice relevă că cel mai mult s-au scumpit zahărul – 58,3%, ouăle – 44%, legumele – 42,7 și fructele – 41%. Prețurile la carne au crescut cu 22,2%.

La produsele nealimentare, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la carburanți – 30,3% și materiale de construcții – 23,7%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La serviciile prestate populației, cele mai mari creșteri au fost la serviciile comunal locative – 81,4%, energie electrică – 78,5%, gaze naturale – 63,7%, transportul de pasageri – 60,3% și încălzire centralizată – 56,2%.

BNM prognozează o inflație de 13,7% în anul 2023 și de 5,5% în 2024 – ținta băncii centrale.

„Evenimentele asociate conflictului militar din Ucraina și potențialele escaladări mențin caracterul persistent al riscurilor și incertitudinilor privind perspectiva inflației pe termen scurt și mediu. În acest context, de subliniat recesiunea economică și geopolitică din regiune, agravarea condițiilor economice mondiale și temperarea cererii mondiale, prețurile de import la resursele energetice și la produsele alimentare. Se profilează incertitudini cu privire la producția agricolă din anul curent și din anul viitor, alături de cele asociate momentului și magnitudinii ajustării tarifelor la serviciile reglementate. Relevante sunt incertitudinile cu privire la modalitatea de reflectare a compensațiilor de către Biroul Național de Statistică cu potențiala modificare a traiectoriei prețurilor reglementate”, declara guvernatorul BNM, Octavian Armașu la prezentarea deciziei de politică monetară de la începutul săptămânii.

#bani #BNM #inflatie #prețuri #prognoza

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.