Noutăți bune pentru locuitorii orașului Hîncești. Autoritățile locale intenţionează să procure câteva microbuze care să circule zilnic în oraș, după ce de mai bine de o lună nu mai circulă transportul public.

Inițiativa vine după ce administratorul celor patru rute particulare: nr. 1, 2, 4 şi 5, şi-a sistat activitatea din motive financiare, scrie Info Curier Hâncești

Sursa precizează că patronul rutelor, Igor Bălţătescu, spune că, cel mai probabil, nu va mai relua activitatea, deoarece nu-şi acoperă nici pe departe cheltuielile suportate.

„Aproximativ cinci ani în urmă, ne-am început activitatea prin oraş cu patru rute: nr. 1, 2, 4 şi 5, pe perioada pandemiei, însă, au activat doar două rute, pe motiv că aveam pasageri mai puţini. Şi chiar dacă, pe anumite perioade am fost scutiţi de taxa locală, oricum nu ne acopeream cheltuielile suportate. De aceea, începând cu 9 aprilie, curent, ne-am sistat activitatea cu totul, nu cred să mai revenim, deoarece nu avem şoferi, pasageri, pe când cheltuielile de întreţinere sunt destul de mari.”

Vineri, în cadrul şedinţei Consiliului municipal, primarul de Hânceşti, Alexandru Botnari, urmează să vină cu o propunere către consilierii locali, de a fi procurate șapte microbuze pentru inaugurarea serviciului de transport urban în municipiul Hânceşti.

„Acum câţiva ani, am mizat pe donaţia unor autobuze de mâna a doua din Polonia, dar conform legislaţiei nu a fost posibil. Apoi, ni s-a promis o donaţie de microbuze din or. Sinaia, oraş înfrăţit cu Hânceştiul, dar iarăşi, acordul încheiat verbal nu a avut sorţi de izbândă, legislaţia română nepermiţând donaţii de acest gen peste hotare. De aceea, acum, când transportatorul privat şi-a încheiat cu totul activitatea în municipiul Hânceşti, cred că unica soluţie este procurarea unor microbuze pentru a inaugura serviciul de transport urban”, a declarat Botnari.

#Hincesti #microbuze #transport

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.