Noutăți bune pentru locuitorii orașului Hîncești. Autoritățile locale intenţionează să procure câteva microbuze care să circule zilnic în oraș, după ce de mai bine de o lună nu mai circulă transportul public.

Inițiativa vine după ce administratorul celor patru rute particulare: nr. 1, 2, 4 şi 5, şi-a sistat activitatea din motive financiare, scrie Info Curier Hâncești

Sursa precizează că patronul rutelor, Igor Bălţătescu, spune că, cel mai probabil, nu va mai relua activitatea, deoarece nu-şi acoperă nici pe departe cheltuielile suportate.

„Aproximativ cinci ani în urmă, ne-am început activitatea prin oraş cu patru rute: nr. 1, 2, 4 şi 5, pe perioada pandemiei, însă, au activat doar două rute, pe motiv că aveam pasageri mai puţini. Şi chiar dacă, pe anumite perioade am fost scutiţi de taxa locală, oricum nu ne acopeream cheltuielile suportate. De aceea, începând cu 9 aprilie, curent, ne-am sistat activitatea cu totul, nu cred să mai revenim, deoarece nu avem şoferi, pasageri, pe când cheltuielile de întreţinere sunt destul de mari.”

Vineri, în cadrul şedinţei Consiliului municipal, primarul de Hânceşti, Alexandru Botnari, urmează să vină cu o propunere către consilierii locali, de a fi procurate șapte microbuze pentru inaugurarea serviciului de transport urban în municipiul Hânceşti.

„Acum câţiva ani, am mizat pe donaţia unor autobuze de mâna a doua din Polonia, dar conform legislaţiei nu a fost posibil. Apoi, ni s-a promis o donaţie de microbuze din or. Sinaia, oraş înfrăţit cu Hânceştiul, dar iarăşi, acordul încheiat verbal nu a avut sorţi de izbândă, legislaţia română nepermiţând donaţii de acest gen peste hotare. De aceea, acum, când transportatorul privat şi-a încheiat cu totul activitatea în municipiul Hânceşti, cred că unica soluţie este procurarea unor microbuze pentru a inaugura serviciul de transport urban”, a declarat Botnari.

#Hincesti #microbuze #transport

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.