Vești bune în domeniul sănătății din Republica Moldova. În următorii ani, Ministerul Sănătății își propune să înființeze o unitate de medicină materno-fetală la Institutul Mamei și Copilului, unde femeile gravide vor avea acces la metode noi de investigații medicale.

Acestea vor permite depistarea precoce a anomaliilor de dezvoltare a fătului – cromozomiale, genetice, alte afecțiuni la bebeluși și gravide, se aratăă într-un comunicat al ministerului.

„Doi obstetricieni din Republica Moldova vor beneficia de burse pentru formare profesională, acordate de FMF. Medicii vor obține competențe în diagnosticul anomaliilor fetale, malformațiilor congenitale, afecțiunilor la gravide care determină nașterea prematură și decesul. Vor fi ghidați în acest sens de profesorul Kypros Nikolaides, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în medicina materno-fetală. Doctorii vor aplica cunoștințele însușite în cadrul unității de medicină materno-fetală din Republica Moldova, pentru activitatea căreia FMF va dona ecografe, computere, mobilier, etc.”, se mai arată în comunicatul MS.

De asemenea, potrivit MS, va fi elaborat un program de formare profesională în medicina materno-fetală, în cadrul Departamentului Obstetrică și Ginecologie al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

Responsabilii de la minister precizează că despre toate acestea ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a ddiscutat cu ministrul Afacerilor Externe al Republicii Elene, Nicolaos Dendias, și președintele Fundației de Medicină Fetală (FMF) din Marea Britanie, profesorul Kypros Nikolaides. La final, a fost semnat și un memorandum de înțelegere în acest sens.

Memorandumul presupune implementarea unui program de medicină materno-fetală, în perioada 2022-2025.

#gravide #investigatii #Ministerul Sănătății

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.