Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, s-a întâlnit la Paris cu președintele Comisiei pentru Afaceri Externe, Bruno Fuchs, și președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din cadrul Adunării Naționale a Franței, Pieyre-Alexandre Anglade.

„Am salutat dinamica dialogului parlamentar moldo-francez și semnarea Memorandumului de Înțelegere dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Națională a Republicii Franceze, la 30 iunie 2023. De asemenea, am apreciat cooperarea activă dintre comisiile parlamentare a țărilor noastre și crearea recentă a Grupului de prietenie Franța – Republica Moldova, după alegerile din vara anului 2024”, se arată în mesajul vicepremierului.

În cadrul întrevederii, oficialul moldovean și-a exprimat gratitudinea pentru sprijinul acordat țării noastre în procesul de aderare la Uniunea Europeană, pentru disponibilitatea Franței de a furniza expertiză în acest domeniu, precum și pentru suportul politic oferit la nivel european.

„Am subliniat necesitatea continuării colaborării strânse în ceea ce privește recunoașterea permiselor de conducere și protecția socială. Sperăm că Adunarea Națională va ratifica Acordul privind conversiunea permiselor de conducere în viitorul apropiat, ceea ce va aduce beneficii cetățenilor moldoveni și va facilita mobilitatea acestora în Franța.

Sunt convins că vom întări în continuare legăturile bilaterale și, cu sprijinul Franței, vom avansa pe calea integrării europene”, a mai adăugat Mihai Popșoi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că într-o vizită de lucru în Franța se află și președinta Maia Sandu. Agenda vizitei include o întrevedere oficială cu Președintele Macron, în cadrul căreia vor fi discutate cooperarea bilaterală, sprijinul Franței pentru parcursul european al Republicii Moldova și securitatea pe continentul european.

Maia Sandu se află la Paris. În agendă – întrevederea cu Emmanuel Macron

#întrevedere #Mihai Popșoi #oficiali francezi #Paris

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.