În acest an, pentru prima dată, regiunea separatistă din stânga Nistrului a primit gaze naturale de pe piețele europene, nu din Federația Rusă. Acest fapt marchează un moment istoric pentru Republica Moldova și pentru procesul de reintegrare.

În februarie, Uniunea Europeană a oferit gaz cu titlu umanitar, însă a condiționat continuarea furnizării cu majorarea tarifelor și reducerea consumului industrial. Autoritățile de la Chișinău au încercat să transmită un semnal clar Tiraspolului că perioada gazelor gratuite a luat sfârșit. E nevoie de dezvoltat infrastructura energetică pe ambele maluri ale Nistrului.

Integrarea regiunii transnistrene în sistemul energetic național trebuie să devină o prioritate. Acest lucru poate fi realizat prin aplicarea acelorași reguli și standarde pentru toți actorii de pe piață. Integrarea energetică poate deveni un pas real spre reintegrarea politică. Pentru aceasta, este nevoie de voință politică, transparență și cooperare. Schimbarea modului de furnizare a gazelor este doar începutul unui proces mai amplu. Cu o strategie clară, Chișinăul poate transforma acest avantaj într-un succes pe termen lung.

Este posibil un control real al Chișinăului asupra infrastructurii energetice din stânga Nistrului? Ce pârghii, instrumente mai poate folosi Rusia pentru a menține influența în regiunea transnistreană și în Republica Moldova? Care e atitudinea liderilor de la Tiraspol față de Uniunea Europeană? Putem anticipa situația din sezonul rece următor, în contextul actualei crize?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 11 aprilie, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Victor Parlicov, ex-ministrul Energiei și Alexandru Flenchea fost vicepremier pentru Reintegrare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandru Flenchea #RLIVE TV #Victor Parlicov

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.