Starea justiției din R. Moldova rămâne una dintre cele mai sensibile probleme ale societății. De-a lungul anilor, lipsa de încredere a cetățenilor în sistemul justiţiei a devenit tot mai accentuată, din cauza corupției, a influențelor politice și a lipsei de transparență. Pentru a schimba această realitate, autoritățile au inițiat o amplă reformă a justiției, bazată pe procesele de vetting și pre-vetting. Acestea presupun evaluarea integrității și profesionalismului judecătorilor și procurorilor.

Președintele Maia Sandu a recunoscut că procesul de evaluare este dificil și dureros, dar absolut necesar pentru a restabili încrederea în justiție. Unii dintre cei care nu au trecut evaluarea s-au declarat nemulțumiți, acuzând lipsa de obiectivitate și transparență. În ciuda acestor obstacole, reforma continuă. Miza este una crucială: un sistem de justiție corect, independent și în slujba cetățeanului.

Câtă politică și câtă reformă e în justiție? Situația din justiție poate bloca aderarea Moldovei la UE? Care sunt cele mai mari provocări morale și profesionale cu care se confruntă un judecător sau procuror în Republica Moldova în prezent? Ce rol are integritatea personală a unui judecător sau procuror în contextul presiunilor sistemice și cum poate fi aceasta protejată?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 25 aprilie, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Victoria Sanduța, fostă judecătoare și Valeriu Covaş, avocat, fost procuror în Orhei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#25 aprilie #justitie #Realitatea te priveste

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.