Pe râul Nistru sunt instalate în prezent 20 de baraje absorbante, amplasate strategic pentru a reține produsele petroliere și a limita răspândirea acestora, anunță ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.

Odată ce barajele ating capacitatea maximă de absorbție, acestea sunt înlocuite cu altele noi, pentru a menține eficiența intervenției. De asemenea, la fiecare șase ore se aplică materiale absorbante biodegradabile, în special în zonele stațiilor de captare și în punctele cu concentrații mai ridicate de substanțe petroliere.

Cel mai mare efort se concentrează la Arionești, Dondușeni, unde funcționează un complex de șase baraje, reprezentând prima linie de intervenție, potrivit lui Hajder.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că autoritățile din Republica Moldova au instituit, duminică, 15 martie, stare de alertă de mediu pentru o perioadă de 15 zile în bazinul râului Nistru, după depistarea unei unde de poluare cu produse petroliere, care a afectat mai multe sectoare ale fluviului.

Substanța petrolieră a fost observată la suprafața apei în data de 10 martie, iar imediat au fost inițiate intervenții și prelevate probe pentru a determina natura acesteia și riscurile asociate. Din cauza acestui incident, mai mulți consumatori din Bălți, Soroca, Sîngerei și Florești au rămas câteva zile fără apă.

Ulterior, joi, 19 martie 2026, a fost reluată alimentarea cu apă, după ce miercuri, 18 martie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat evoluții pozitive privind calitatea apei în râul Nistru, după perioada critică generată de poluarea cu produse petroliere.

VEȘTI BUNE! De astăzi, se reia alimentarea cu apă în Bălți, Soroca, Sîngerei și Florești

#baraje absorbante #Nistru #produse petroliere #retinere

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.