Din a doua încercare, magistrații vor să îi prelungească lui Igor Dodon măsura preventivă. Ar urma să îi fie extinsă perioada arestului la domiciliu pentru încă 30 de zile, conform solicitării acuzatorilor.

Anterior, ex-șeful statului declara că îi este interzis să comunice cu presa. Așadar, el a ezitat să facă declarații înainte de a începe audierile cazului.

Socialistul părea vădit nervos înainte de audieri. Acesta nu a putut sta locului, a făcut pași prin holul instanței. Mișcările piciorului, dar și modul în care își atinge ceasul, având mâinile la spate, cel mai probabil îl dau de gol.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Decizia în privința lui Dodon urma să fie luată marți. Procurorii, însă, au anunțat că au prezentat noi dovezi, iar apărarea urma să le analizeze de marți după amiază până miercuri.

Fostul șef de stat este acuzat de trădare de Patrie, corupere pasivă, finanțarea partidului de către un grup criminal organizat și îmbogățire ilicită. Pe ultimul caz, drept complici figurează cumnatul, soția și mama socialistului. Ex-prima doamnă nu poate părăsi țara, fratele ei se află în penitenciar, iar mama lui Igor Dodon nu poate fi audiată, deoarece se află în spital.

#Dodon #Dodon nervos #dosarul dodon #judecătoria Ciocana #prelungire arest la domiciliu

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.