Procesul de amalgamare voluntară a localităților înaintează cu dificultate în mai multe raioane ale țării. Primari, consilieri locali și locuitori spun că reforma este însoțită de lipsă de transparență, consultări insuficiente și nemulțumiri din partea comunităților. Problemele au fost discutate în cadrul unei întrevederi dintre reprezentanții autorităților publice locale și membrii mișcării civice „Construim înCREDere”. Participanții au semnalat că, în multe cazuri, oamenii nu sunt de acord cu modul în care este aplicată reforma.
Olesea Stamate, fondatoarea mișcării civice „Construim înCREDere”, afirmă că mai mulți edili i-au semnalat dificultățile întâmpinate.
„Localități unde Consiliul Local nu ține cont de opinia cetățenilor, de exemplu. Unde majoritatea covârșitoare, sau chiar în unanimitate, cetățenii au votat pentru amalgamarea cu localitatea X, iar Consiliul ulterior se întrunește și votează pentru amalgamarea cu localitatea Y, astfel contribuind la divizarea în sânul localității, deci conflict între locuitori și consilierei locali, conflict între locuitorii din localitate sau locuitorii din diferite localități. Lucrurile sunt destul de grave, această reformă nu a fost gândită suficient de bine, nu au fost făcute niciun fel de calcule, analize. Dacă cetățenii dintr-o localitate dacă au votat în unanimitate pentru amalgamarea cu o anumită localitate, consilierii trebuie să fie obligați să susțină opinia cetățenilor, acest lucru nu este în lege. Respectiv, la nivel local sunt situații când consilierii decid exact opusul”, a declarat Olesea Stamate.
Reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) susțin că reforma amalgamării trebuie aplicată cu mai multă atenție și în paralel cu o reformă mai amplă a administrației publice locale. Gheorghe Răileanu, fost primar al orașului Cimișlia și membru de onoare al CALM, spune că procesul nu trebuie făcut doar de dragul reorganizării, ci trebuie să aibă la bază interesul cetățenilor.
„Am ajuns într-o situație când devine tot mai clar că reforma nu a fost pregătită bine, s-a redus numai la amalgamare, dar amalgamarea a degenerat în amalgamare forțată. Acum guvernarea este captivă acestui proiect pentru că a rămas puțin timp până la alegerile locale când trebuie să aleagă primarii de la aceste entități amalgamate. Distorsionează bunăvoința cetățenilor, dreptul lor firesc de a-și decide soarta, cu atât mai mult că este principiul transparenței decizionale, oamenii trebuie să-și asume. Pot să apară niște crize de încredere, care pot duce la căderea Guvernului, la manifestații în masă”, explică Gheroghe Răileanu.
De asemenea, la nivel local, primarii spun că procesul ridică numeroase întrebări, iar oamenii au nevoie de explicații clare înainte de a accepta schimbările. Aceștia susțin că reforma poate aduce beneficii, inclusiv prin accesarea fondurilor europene, dar atrag atenția că este nevoie de o comunicare mai bună cu cetățenii.
„Noi primarii, să înțeleagă populația, susținem, dar trebuie să știm ce susținem, unde mergem, unde o să ne regăsim pentru că noi dăm aceste răspunsuri în fața oamenilor. Nu puteam să mergem Căpriana să fie comuna nu știu cum, să ne pierdem identitatea satului. De aceea, am decis pe varianta municipalizare, dacă eram până acum satul Căpriana raionul Strășeni, vom fi satul Căpriana, municipiul Strășeni. Aici am găsit un consens. Referitor la acei bani care se propun sau se promit, să știți că căprinenii mei nu au pus miză mare pe ei, pentru că suma este destul de mică, să zicem că facem de ei o porțiune din drum sau o bucățică de canalizare, nu ne salvează pe noi. Un kilometru de drum costă 6 milioane de lei, la 1500 de locuitori clar că e 4 milioane jumatate, deci nu o să fie nici un kilometru de drum. Nu este miza acești bani sau acest kilometru de drum. Miza este într-adevăr să devinem o comunitate puternică”, menționează Ion Scutaru, primarul satului Căpriana, raionul Strășeni.
Nemulțumirile se resimt și în rândul locuitorilor. În satul Baraboi, raionul Dondușeni, oamenii susțin că alegerea variantei de amalgamare nu corespunde cu voința exprimată la adunarea sătească. Potrivit Veronicăi Cojocaru, majoritatea participanților la adunare s-ar fi pronunțat pentru unirea cu localitatea Mihăileni, raionul Rîșcani, autoritățile locale au optat pentru amalgamarea cu comuna Tîrnova din raionul Dondușeni. Ea spune că locuitorii sunt hotărâți să își facă auzită vocea și chiar au amenințat cu blocarea activității primăriei.
„Localnicii susțin procedura de amalgamare, vrem să ajungem la o îmbunătățire. Se face pentru oameni, dar dacă se face pentru oameni, să se asculte părerea oamenilor. Nu poți să faci pentru oameni și să dai la o parte voința locuitorilor. Ne dăm seama că sunt niște interese”, a declarat Veronica Cojocaru, locuitoare a satului Baraboi, raionul Dondușeni, activistă civică.
O situație similară este și în satul Ciuciuleni, raionul Hîncești, una dintre cele mai mari localități rurale din țară. Consilierii locali spun că susțin schimbarea, dar cer ca deciziile privind amalgamarea să țină cont de numărul populației și de apropierea dintre localități.
„Avem aproape trei mii de locuitori, nu ne putem noi să ne ducă cu de-a sila într-un sat vecin, departe de noi 00:35 MUSCA 01:38 Rog din partea întregului sat să fim auziți, să rămână administrația publică locală în sat, să nu uite parlamentarii că sunt aleși de noi și trebuie să ne înțeleagă. Merg mai departe alegerile și altfel o să ne uităm. Amalgamarea e binevenită în satele cu puțini locuitori, până la 500-1000, dar noi suntem aproape 3000. La plată suntem peste 4200, cum să ne ducem noi? Nu se poate așa!”, spune Nadejda Holba, consilieră locală, satul Ciuciuleni, raionul Hîncești.
În urma discuțiilor, reprezentanții comunităților au elaborat o rezoluție cu problemele semnalate și solicitări către autoritățile centrale. Documentul cere, între altele, respectarea caracterului voluntar al amalgamării, consultarea reală a cetățenilor, clarificarea etapelor reformei, transparență în luarea deciziilor și eliminarea oricăror presiuni asupra comunităților.
Potrivit autorităților, din cele 890 de primării existente în Republica Moldova, 761 au adoptat decizii de inițiere a procesului de amalgamare voluntară, iar 400 de primării au aprobat deja deciziile finale.
