Întreprinderea Moldtelecom urmează să fie împărțită în două părți: componenta comercială, care generează profit, va fi privatizată, în timp ce cealaltă parte, care necesită investiții, va rămâne sub administrarea statului. Fostul ministru de Interne, Andrei Năstase, a făcut acest anunț, afirmând că aceasta este logica modificărilor aduse legii privind gestionarea și deetatizarea proprietății publice, votată de majoritatea PAS pe 25 iulie, care permite Guvernului să adopte așa-numitele „decizii protocolare”, potrivit ziua.md.

„Guvernarea își face legislație specială, pentru a ascunde anumite decizii. Se folosesc de acest lucru pentru privatizări obscure. Nu este un secret că, începând cu 5 iulie 2024, Guvernul, și-a modificat propriul regulament, sfidând grosolan Constituția prin eludarea publicării în Monitorul Oficial a hotărârilor sale. Aceste noi documente ale Guvernului sunt numite acum „decizii protocolare”. Cel mai important este faptul că aceste așa-numite acte ale Guvernului permit celor de la guvernare să adopte hotărâri ascunse, care nu vor fi publicate și despre care cetățenii nu vor afla, decât după mulți ani de zile, așa cum s-a întâmplat cu furtul miliardului, spălătoria de miliarde prin justiția și băncile din Moldova, precum și alte scheme ilegale”, a afirmat Andrei Năstase într-un mesaj video distribuit pe rețelele sociale.

În plus, el a menționat că, pe 23 iulie, șeful APP, Roman Cojuhari, a prezentat Guvernului avizul privind un amendament de la un deputat PAS, care preconiza înstrăinarea anumitor active ale Moldtelecom.

„În acest aviz, acesta a strecurat informația că S.A. „Moldtelecom” urmează să fie divizat în două componente, iar partea comercială (care aduce profit) urmează să fie supusă privatizării, ceea ce aduce costuri și cheltuieli pentru stat, nu se privatizează. Schemă ca și cea recentă cu transmiterea în locațiune a spațiilor comerciale ale Aeroportului, acestea, la fel, aducând profit”, a precizat Năstase.

El a mai precizat că în cadrul Guvernului nu au existat obiecții în legătură cu acest fapt și că, după aprobare, documentul a fost remis Parlamentului sub formă de „decizie protocolară”, din care a fost exclusă o parte din informația din aviz care nu s-a dorit a fi cunoscută de publicul larg, inclusiv planul privatizării Moldtelecomului, potrivit sursei citate.

„Deci, Guvernul, după ce a aprobat oficial un aviz la un amendament, l-a modificat după bunul plac al cuiva, nu l-a publicat în Monitorul Oficial și, pe ascuns, a încercat să ducă manipuleze atât cetățenii, opoziția parlamentară și extraparlamentară, dar și pe o parte din deputații PAS, transformați într-o mașinărie de vot. Îndemn toată lumea la vigilență, să nu mai lăsăm corupții să ne fure țara, așa cum au făcut-o mereu”, a adăugat Andrei Năstase.

Realitatea a cerut reacție de la responsabilii pentru comunicare din Guvern. Vom publica comentariul Executivului imediat ce îl recepționăm.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#decizii protocolare #Moldtelecom #Nastase

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.