Zona de excluziune și centrala de la Cernobîl au fost ocupate de ruși de pe 24 februarie până pe 1 aprilie. În această perioadă o singură echipă de angajați a activat, iar angajații povestesc că trupele lui Putin au venit din Belarus.

Regiunea era folosită de militarii ruși pentru a transporta răniții, dar și echipamentele militare. Nu este clar dacă aceștia rămâneau în Belarus sau se deplasau mai departe spre Rusia, însă specialiștii care au muncit la centrală în timpul ocupației precizează că normele de securitate erau încălcate de către militari.

Pe 24 februarie, la 5:00, Valenti Geiko, șeful turei la Cernobîl, a anunțat angajații să se pregătească pentru situații excepționale. Inițial responsabilii credeau că au văzut avioane, însă ulterior au aflat că era vorba despre două rachete lansate de pe teritoriul aflat sub controlul Minskului, transmite Graty. Soldații au ajuns la centrală în jurul orei 14:00 și au parcat un tanc chiar în fața ei. Drept urmare, militarii ucraineni au lăsat armele, însă actualmente unul dintre comandanții lor este cercetat, fiind bănuit de colaborare cu ofițerii de la Moscova.

Angajații de la Cernobîl lucrează în ture de câte 12 ore, însă trenul care urma să îi aducă pe cei din tura de schimb nu a mai venit. Până seara, toate întreprinderile din zonă au fost ocupate. O parte din armata rusă a rămas la Cernobîl, iar restul soldaților s-au deplasat spre Vyshgorod.

„Pe același traseu au organizat evacuarea răniților pe teritoriul Belarusului și au furnizat, de asemenea, arme, muniție, combustibil și hrană trupelor care înaintau spre Kiev”, afirmă procurorii ucraineni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Angajații de la Cernobîl confirmă că soldații ruși au săpat șanțuri în pădurea roșie, unul dintre spațiile cele mai contaminate din zonă. Totuși, ei au fost speriați după ce praful radioactiv s-a ridicat în aer și l-au inhalat. Conform rigorilor, în zona de excluziune nu se permite nici măcar mersul prin iarbă, însă soldații lui Putin au făcut ruguri și au construit tranșee, iar efectele le-ar putea resimți pe tot parcursul vieții.

„Când făceam măsurători, soldații s-au apropiat de mine și au întrebat: Ce se va întâmpla cu noi? Merge prima mașină și trei în spatele transportorului blindat. Stăm câte 5-6 persoane pe fiecare. Praful se ridică, conducem, chiar dacă nu vedem nimic. Îl respirăm”, își amintește un angajat.

Acesta le-a sugerat soldaților să măsoare nivelul de radiații, însă când a fost întrebat unde e posibil de făcut procedura, el le-a sugerat să plece la baștină.

Abia după o lună de ocupație, la Cernobîl s-a făcut prima rotație a personalului. Peste șase zile, după negocierile de la Istanbul, rușii au părăsit zona, iar la centrala au ajuns trupele ucrainene. Actualmente, potrivit responsabililor, nivelul radiației se apropie de limite obișnuite, acesta fiind un indicator precum că creșterea lui a fost cauzată de ridicarea prafului și circulația vehiculelor de mare tonaj.

#centrala de la Cernobîl #Cernobîl #războiul din Ucrana #trupe ruse #zona de excluziune

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.