În timp ce toate privirile s-au îndreptat spre planeta Marte anul acesta, este timpul să ne uităm și într-o altă direcție, mai exact la constelația Lyra. În această lună, cerul va radia din cauza ploii de meteori Lyrid, care va avea loc aproximativ între 16 și 25 aprilie.

Ploaia de meteori Lyrid este unul dintre cele mai vechi fenomene astonomice de acest gen. Lyrid a fost descoperită în 687 î.Hr., atunci când astronomii chinezi au remarcat că „la miezul nopții, stelele au căzut ca ploaia”.

Putem observa această ploaie de stele în luna aprilie, în anii în care Pământul trece prin traseul de praf al cometei „C / 1861 G1 Thatcher”, care înconjoară soarele numai o dată la 415 ani.

Există șansa să putem observa un meteor căzător oricând între 16 și 25 aprilie. Apogeul ploii de stele însă, va avea loc începând cu noaptea din 21 aprilie până în primele ore ale dimineții din 22 aprilie. Cele mai mari șanse de a ne bucura de miracolul celest le vom avea între apusul lunii și zorii zilei, atunci când cerul este cel mai întunecat, iar meteorii radiază cel mai bine.

Chiar dacă astofizicienii susțin că vom putea vedea meteori pe tot cerul, corpurile cerești căzătoare vor fi observate cu predominanță în jurul constelației Lyra.

Cercetătorii au determinat că anul acesta vor putea fi văzuți pe boltă de la 15 la 25 de meteori pe oră.

Tot ce trebuie să faceți este să nu vă expuneți la nicio sursă de lumină, să vă lăsați ochii să se adapteze la întuneric și să vă uitați cu atenție în sus pentru a îi vedea.

Următorul eveniment similar pe calendar, este ploaia de meteori Eta Aquarid ce va avea loc în luna mai. Aceasta va fi mai vizibilă în emisfera sudică decât în emisfera nordică.

Următorul mare spectacol de pe bolta cerească din emisfera nordică însă, va fi ploaia de meteori Perseid din lunile iulie-august.

#Lyra #ploaie de meteori #ploaie de stele #spectacol celest

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.