Armata israeliană a efectuat astăzi dimineaţă primele lovituri aeriene după mai multe luni asupra Fâşiei Gaza, ca represalii la un tir de rachetă din această enclavă palestiniană, semn că tensiunile locale nu dau semne de atenuare după un weekend de violenţe în locurile sfinte la Ierusalim.

Luni seară, sirenele de alarmă au sunat în sudul Israelului pentru primul tir de rachete dinspre Fâşia Gaza spre Israel de la începutul lunii ianuarie când un proiectil s-a prăbuşit în mare în largul Tel Avivului.

„O rachetă a fost trasă din Fâşia Gaza asupra teritoriului israelian şi a fost interceptată de sistemul de apărare Iron Dome”, a anunţat armata israeliană într-un comunicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Apoi, forţele aeriene israeliene au indicat că au bombardat un depozit de armament al Hamas, mişcarea islamistă armată aflată la putere în Fâşia Gaza, ca represalii la tirul de rachetă din acest teritoriu.

Hamas a afirmat că şi-a folosit „apărarea antiaeriană” pentru a încerca să contracareze atacurile care nu au provocat victime, potrivit unor martori şi surse de securitate din Gaza.

Tirul de rachetă nu a fost revendicat, dar intervine după o serie de atacuri în Israel, dintre care două comise de palestinieni la Tel Aviv, operaţiuni de „contraterorism” în Cisiordania ocupată şi un weekend tensionat la locurile sfinte din Ierusalim, scrie agerpres.ro.

Duminică au avut loc mai multe incidente în timp se ţineau slujba Paştelui catolic, rugăciunile pentru Pessah, Paştele evreiesc, şi pentru luna sfântă musulmană Ramadan în Oraşul Sfânt al Ierusalimului, loc extrem de important pentru trei religii monoteiste.

Aceste atacuri s-au soldat în Israel cu 14 morţi de la 22 martie. Şi 23 de palestinieni, printre care atacatori, au fost ucişi în incidente sau operaţiuni israeliene în Cisiordania, teritoriu palestinian ocupat din 1967 de statul evreu.

În timpul lunii Ramadanului din 2021, manifestaţiile nocturne de la Ierusalim care au degenerat în violenţe pe Esplanada Moscheilor au condus la 11 zile de conflict armat între mişcarea islamistă palestiniană Hamas – care deţine controlul în Fâşia Gaza şi Israel.

#forțe aeriene #Ierusalim #mișcare islamistă #tir de rachetă

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.