O alertă aeriană a fost emisă joi, 4 ianuarie curent, în regiunea Sevastopol din Crimeea, unde mai multe „ţinte aeriene” au fost doborâte de apărarea antiaeriană rusă, a declarat guvernatorul Mihail Razvojaiev. Circulaţia pe podul Kerci a fost întreruptă.

„Serviciile de salvare din Sevastopol nu înregistrează în prezent nicio pagubă la nivelul infrastructurii”, a scris guvernatorul Mihail Razvojaiev pe Telegram.

Oficialul rus a adăugat că armata „lucrează pentru a distruge un număr mare de ţinte”.

Ukrainian missiles have struck a Russian base near Uyutne, Russian-occupied Crimea. Many ambulances have been requested.

Source: https://t.co/eo6vM9POsU #Ukraine #Crimea #Uyutne pic.twitter.com/ywU6i7fgUa

— (((Tendar))) (@Tendar) January 4, 2024

⚡️Explosions in temporarily occupied Crimea pic.twitter.com/V9HtLTHRct

— 🇺🇦Ukrainian Front (@front_ukrainian) January 4, 2024

Potrivit canalului Telegram Crimean Winds, martorii au raportat o explozie violentă în Evpatoria, la celălalt capăt al golfului Sevastopol, iar canalul local CHP/Sevastopol a raportat zece lovituri de rachete.

Agenţia de presă rusă TASS, citând centrul de informaţii rutiere, anunţase anterior întreruperea circulaţiei vehiculelor pe podul Crimeei, care leagă peninsula ucraineană, anexată de Moscova în 2014, de Rusia.

Vehicle traffic on the Crimean Bridge is blocked. Russian channels are reporting probable launches for Ukrainian aviation towards occupied Crimea.

— NOELREPORTS 🇪🇺 🇺🇦 (@NOELreports) January 4, 2024

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rușii spun că au doborât 10 rachete ucrainene

Ministerul rus al Apărării a declarat, la rândul său, joi, că forţele sale au dejucat un atac ucrainean asupra instalaţiilor ruseşti din Crimeea şi au distrus 10 rachete ucrainene deasupra peninsulei, scrie Le Guardian.

Ucraina a întreprins o serie de atacuri asupra Crimeei şi a podului care o leagă de Rusia în cursul celor 22 de luni de război. În octombrie 2022, dronele marine ale SBU au atacat Golful Sevastopol, avariind patru nave de război ruseşti. În 2023, dronele au lovit două nave purtătoare de rachete, un petrolier, o navă de asalt amfibie şi au avariat, de asemenea, un remorcher militar de mari dimensiuni şi cea mai nouă navă de recunoaştere a Rusiei.

Aceste atacuri au forţat Moscova să mute o mare parte din flotă de la baza sa din portul Sevastopol, lăsând vestul mării liber de navele ruseşti şi permiţând astfel Ucrainei să reia utilizarea porturilor sale pentru transport maritim. La sfârşitul anului trecut, în ziua de Crăciun, Ucraina a reuşit o operaţiune spectaculoasă, distrugând în portul Feodosia din Crimeea nava rusească de debarcare Novocerkask.

Rusia a afirmat că nava a fost avariată, dar ministrul britanic al apărării a declarat că de fapt nava a fost distrusă în totalitate, iar Rusia încearcă să cosmetizeze realitatea.

#Crimeea #podul Kerci #Rusia #Ucraina

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.