Ministrul român de externe spune că Bucureștiul va susține Republica Moldova în procesul de completare a chestionarului Comisiei Europene privind gradul de pregătire a țării pentru eurointegrare. Bogdan Aurescu a menționat că a discutat acest lucru nu omologul său moldovean, Nicu Popescu în cadrul platformei de sprijin pentru Moldova care a avut loc săptămâna trecută la Berlin.

„Cred că acest pas de transmitere a chestionarului către Republica Moldova, dar și către Georgia este un pas important înainte în procesul de accedere la Uniunea Europeană. Am discutat săptămâna trecută la Berlin cu colegul meu, ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, care a cerut sprijin în completarea acestui chestionar și România este desigur dispusă să extindă acest ajutor”, a spus Bogdan Aurescu.

Ministrul român de externe a evitat să spună când cele trei state ar putea primi statutul de țară candidat la aderare.

„România este un susținător foarte ferm a perspectivei europene al Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei. Și noi vom acorda asistență în acest proces. Este important ca răspunsurile pentru aceste chestionare să fie făcute cât mai devreme, dar nu putem spune care este termenul limită pentru acest proces”, a mai spus ministrul român de Externe.

#Bogdan Aurescu #chestionar #UE

Lituania a anunţat joi, 29 octombrie, că va extinde serviciul militar pentru tineri și va reintroduce recrutarea generală în 2032, pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia. Președintele Gitanas Nauseda a explicat că măsura va intra în vigoare peste șase ani pentru că e nevoie de timp pentru pregătirea infrastructurii și pregătirea a cel puțin încă 350 de instructori. Șeful statului a estimat că numărul tinerilor între 18 și 22 de ani care fac armata va crește de la 4.900 în prezent la 7.500, relatează antena3.ro.

Măsura a fost luată joi, la Vilnius, de Consiliul pentru Securitate Naţională al Lituaniei, ţară membră a NATO şi a Uniunii Europene.

„Am decis că recrutarea generală va fi introdusă începând din 2032”, a declarat preşedintele Gitanas Nauseda după şedinţa Consiliului pentru Securitate Naţională.

Planul trebuie să fie aprobat de parlament pentru a putea intra în vigoare.

Președintele lituanian a explicat că a fost ales anul 2032 deoarece este nevoie de timp pentru a pregăti infrastructura necesară pentru cele nouă luni de armată. De asemenea, 350 de instructori adiționali trebuie pregătiți. Antrenarea unui singur instructor durează între trei și patru ani.

În 2015, Lituania a reintrodus parţial serviciul militar (ce fusese abolit în 2008) ca răspuns la anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014.

Potrivit lui Nauseda, aproximativ 5.000 de bărbaţi tineri sunt recrutaţi în fiecare an pentru o instruire de bază de nouă luni. Mai exact, tinerii între 18 și 22 de ani, care nu sunt înscriși la facultate sunt recrutați. Numărul va creşte la 7.500 odată cu introducerea serviciului militar general. Lituania are o populație de aproximativ 2,9 milioane de locuitori.

În ceea ce privește femeile, acestea vor continua să efectueze pregătirea militară doar în cazul în care doresc acest lucru, la fel ca până acum, a precizat şeful statului lituanian.

Costurile tranziţiei către noul sistem se vor ridica la 120 de milioane de euro.