Pe timpuri, morile reprezentau locuri aproape sacre pentru oameni, întrucât ofereau unul dintre cele mai importante lucruri – făina din care se pregătea pâinea cea de toate zilele. În prezent, în Republica Moldova au mai rămas doar nouă mori cu aburi. Două dintre acestea se află în orașul Chișinău, ambele edificii riscând să dispară pentru totdeauna. Mai exact, este vorba de moara de pe strada Șipotelor 2 și vestita Moară Roșie, de pe strada cu același nume. Despre trista ei istorie vom vorbi într-o nouă ediție a proiectului „Chișinăul Turistic”.

„Primii proprietari ai acestei mori au fost consilierii Gudevici și Levinski. Inițial, a fost construită din lemn. În anul 1874, ea trece în proprietarea lui Levenzon și de atunci se numea moara Levinson. În 1901 a avut loc un mare incendiu. Tot ce era din lemn a ars, iar Levenzon a hotărât să o reconstruiască”, explică ghidul Iurie Dodiță.

Negustorul Abram Levenzon a decis să mai adauge încă un etaj și o mansardă, ambele din cărămidă roșie, de unde provine și denumirea „Moara Roșie”. Au fost aduse utilaje din Germania, iar moara a devenit cunoscută în tot Chișinăul.

„Moara roșie era construită pentru a face în primul rând făină, din diferite cereale. Era una dintre primile mori cu abur din orașul Chișinău. A activat până în anul 1950, după care a fost folosită în calitate de depozit”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ulterior, moara a ajuns într-o stare deplorabilă. Dacă în 2013 încă mai arăta prezentabil, acum, moara se macină încetul cu încetul și riscă să dispară pentru totdeauna.

Pe această cale, Iurie Dodiță a făcut apel către președintele Franței și României – state unde morile de vânt și cele de apă au devenit atracții turistice și sunt apărate de stat, rugându-i să intervină pentru a contribui la restaurarea Morii Roșii din Chișinău, care se năruie văzând cu ochii

„Domnule Iohannis, vă mulțumim din suflet pentru ceea ce ați făcut pentru Moldova, pentru restaurarea monumentelor istorice. Știu că ați fost primar la Sibiu, lângă care sea află un sat foarte frumos, cu multe mori de apă și vânt. Avem aici un monument istoric, care de zeci de ani nu poate fi restabilit. Vă vom fi extraordinar de recunoscători dacă ne veți putea ajuta”, a menționat ghidul.

În continuare, vă invităm să vizionați emisiunea integrală.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2023.

#Buget Civil Chișinău #Chisinaul Turistic #cladire istorica #moara #moara rosie #monument istoric

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.