Pe parcursul a aproape șase secole, Chișinăul a evoluat din punct de vedere admistrativ, teritorial, social, cultural și economic, devenind în cele din urmă capitala și orașul nostru drag, așa cum îl cunoaștem astăzi. Într-o nouă ediție a proiectului „Chișinăul Turistic”, vă invităm să aflați cum s-a transformat micul Chișinău în târg și ce impact a avut acest eveniment istoric asupra dezvoltării viitoarei capitale.
„Secolul al XVI-lea aduce schimbări. Pe această schemă, vedem două drumuri foarte importante, care se întâlneau în valea Bîcului: drumul Moldovenesc, care venea de la Suceava, Iași, după care se ducea la Tighina și cetatea Albă și al doilea drum – care venea de la Lăpușna și ducea la Yanghi-Shehr sau Shehr al Jedid – noi îl cunoaștem ca Orheiul Vechi. Atunci când capitala a fost mutată în 1564 de la Suceava la Iași, aceste drumuri au avut o importanță mare. Au început să apară mori de apă și nu doar”, explică ghidul Iurie Dodiță.
În 1642, localitatea Chișinău se învecina cu satul Buecani (în prezent cartierul Buiucani), Ghețioani – care era o comunitate de evrei, Hrușca, Vovințeni și Muncești.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
În 1661, domnitorul Eustratie Dabija a dăruit Chișinăului satele Buecani, Hrușca, Vovințeni și Muncești. Din acest moment, Chișinăul devine târg. La patru ani distanță, în 1665, domnul Gheorghe Duca a dăruit viitoarei capitale și satul Ghețioani.
„În târg de-acum exista vama. Erau reprezentanții puterii, care luau dijma. Era o altfel de cârmuire, mai serioasă. Negustorii din toate localitățile și satele dimprejur veneau aici, ca să facă comerț”, precizează Iurie Dodiță.
După 1800, Chișinăul se mută încetul cu încetul din orașul vechi, care se afla în perimetrul străzilor Ismail, Pușkin, Alexandru cel Bun și Albișoara.
În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.
Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2023.
