VIDEO Chișinăul Turistic: Cum s-a transformat micul sat Chișinău în târgul care aduna mii de negustori

Pe parcursul a aproape șase secole, Chișinăul a evoluat din punct de vedere admistrativ, teritorial, social, cultural și economic, devenind în cele din urmă capitala și orașul nostru drag, așa cum îl cunoaștem astăzi. Într-o nouă ediție a proiectului „Chișinăul Turistic”, vă invităm să aflați cum s-a transformat micul Chișinău în târg și ce impact a avut acest eveniment istoric asupra dezvoltării viitoarei capitale.

„Secolul al XVI-lea aduce schimbări. Pe această schemă, vedem două drumuri foarte importante, care se întâlneau în valea Bîcului: drumul Moldovenesc, care venea de la Suceava, Iași, după care se ducea la Tighina și cetatea Albă și al doilea drum – care venea de la Lăpușna și ducea la Yanghi-Shehr sau Shehr al Jedid – noi îl cunoaștem ca Orheiul Vechi. Atunci când capitala a fost mutată în 1564 de la Suceava la Iași, aceste drumuri au avut o importanță mare. Au început să apară mori de apă și nu doar”, explică ghidul Iurie Dodiță.

În 1642, localitatea Chișinău se învecina cu satul Buecani (în prezent cartierul Buiucani), Ghețioani – care era o comunitate de evrei, Hrușca, Vovințeni și Muncești.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 1661, domnitorul Eustratie Dabija a dăruit Chișinăului satele Buecani, Hrușca, Vovințeni și Muncești. Din acest moment, Chișinăul devine târg. La patru ani distanță, în 1665, domnul Gheorghe Duca a dăruit viitoarei capitale și satul Ghețioani.

„În târg de-acum exista vama. Erau reprezentanții puterii, care luau dijma. Era o altfel de cârmuire, mai serioasă. Negustorii din toate localitățile și satele dimprejur veneau aici, ca să facă comerț”, precizează Iurie Dodiță.

După 1800, Chișinăul se mută încetul cu încetul din orașul vechi, care se afla în perimetrul străzilor Ismail, Pușkin, Alexandru cel Bun și Albișoara.

În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2023.

#Chisinaul Turistic #Buget Civil Chișinău #evoluție #istorie #Chisinau

Directorul general al OpenAI, Sam Altman, a declarat că Meta a încercat să recruteze angajați din cadrul companiei sale, oferindu-le bonusuri de semnare de 100 de milioane de dolari. Afirmația a fost făcută în cadrul podcastului „Uncapped”, găzduit de fratele lui Altman, și vine într-un context în care competiția pentru talente în domeniul inteligenței artificiale a atins cote extreme, transmite Reuters.

Altman a subliniat că Meta a lansat oferte generoase pentru „mulți oameni” din echipa OpenAI, unele depășind compensații anuale de 100 de milioane de dolari, în încercarea de a atrage specialiști de top.

„Cel puțin până acum, niciunul dintre cei mai buni oameni ai noștri nu a acceptat aceste oferte,” a spus Altman, lăsând să se înțeleagă că OpenAI și-a păstrat nucleul de experți.

Meta nu a comentat încă public pe marginea acuzațiilor, iar agenția Reuters menționează că nu a putut verifica aceste informații în mod independent.

Concurența acerbă din industrie este alimentată de convingerea că anumite persoane-cheie pot influența decisiv evoluția unei companii în cursa pentru dezvoltarea de modele AI avansate.

Comentariile lui Altman apar la doar câteva zile, după ce Meta a investit 14,3 miliarde de dolari în startup-ul Scale AI, specializat în etichetarea datelor, și l-a angajat pe fondatorul acestuia, Alexandr Wang, pentru a conduce noua echipă de superinteligență.

Meta, care a fost considerată un lider în dezvoltarea modelelor AI open-source, a întâmpinat dificultăți în ultima perioadă, inclusiv plecări din echipă și amânări în lansarea unor modele importante.

Altman a afirmat, de asemenea, că Meta percepe OpenAI ca fiind cel mai mare concurent al său în domeniul inteligenței artificiale.