Pe parcursul a aproape șase secole, Chișinăul a evoluat din punct de vedere admistrativ, teritorial, social, cultural și economic, devenind în cele din urmă capitala și orașul nostru drag, așa cum îl cunoaștem astăzi. Într-o nouă ediție a proiectului „Chișinăul Turistic”, vă invităm să aflați cum s-a transformat micul Chișinău în târg și ce impact a avut acest eveniment istoric asupra dezvoltării viitoarei capitale.

„Secolul al XVI-lea aduce schimbări. Pe această schemă, vedem două drumuri foarte importante, care se întâlneau în valea Bîcului: drumul Moldovenesc, care venea de la Suceava, Iași, după care se ducea la Tighina și cetatea Albă și al doilea drum – care venea de la Lăpușna și ducea la Yanghi-Shehr sau Shehr al Jedid – noi îl cunoaștem ca Orheiul Vechi. Atunci când capitala a fost mutată în 1564 de la Suceava la Iași, aceste drumuri au avut o importanță mare. Au început să apară mori de apă și nu doar”, explică ghidul Iurie Dodiță.

În 1642, localitatea Chișinău se învecina cu satul Buecani (în prezent cartierul Buiucani), Ghețioani – care era o comunitate de evrei, Hrușca, Vovințeni și Muncești.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 1661, domnitorul Eustratie Dabija a dăruit Chișinăului satele Buecani, Hrușca, Vovințeni și Muncești. Din acest moment, Chișinăul devine târg. La patru ani distanță, în 1665, domnul Gheorghe Duca a dăruit viitoarei capitale și satul Ghețioani.

„În târg de-acum exista vama. Erau reprezentanții puterii, care luau dijma. Era o altfel de cârmuire, mai serioasă. Negustorii din toate localitățile și satele dimprejur veneau aici, ca să facă comerț”, precizează Iurie Dodiță.

După 1800, Chișinăul se mută încetul cu încetul din orașul vechi, care se afla în perimetrul străzilor Ismail, Pușkin, Alexandru cel Bun și Albișoara.

În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2023.

#Buget Civil Chișinău #Chisinau #Chisinaul Turistic #evoluție #istorie

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.