Președintele american, Joe Biden, a făcut noi declarații marți seara, 22 februarie curent, la Casa Albă, după ce Rusia a aprobat trimiterea de trupe militare în cele două republici separatiste Donețk și Lugansk din Donbass, estul Ucrainei, a căror independență a recunoscut-o cu o zi înainte. A anunțat primul set de sancțiuni economice împotriva acestei țări și a descris evenimentele care au loc acum ca fiind „începutul unei invazii”.

Joe Biden a vorbit în termeni duri despre acțiunile Rusiei de a recunoaște independența regiunilor separatiste din estul Ucrainei.

„Cine, Dumnezeu crede Putin că-i dă dreptul să declare așa-zise noi state pe teritoriul vecinilor săi? Asta este o încălcare flagrantă a legilor internaționale și cere un răspuns ferm din partea comunității internaționale”, a declarat Joe Biden, calificând discursul de luni al lui Vladimir Putin drept o „rescriere a istoriei”, în care „a atacat dreptul Ucrainei de a exista”. „În mod indirect, (Putin – n.r.) amenință teritorii care au aparținut odată Rusiei, inclusiv națiuni care astăzi sunt democrații prospere și membre NATO”.

Biden a mai spus că Putin „a amenințat explicit cu războiul dacă pretențiile sale extreme nu sunt satisfăcute” și că nu există nicio îndoială că Rusia este „agresorul” Ucrainei. Cu toate acestea, liderul de la Casa Albă și-a exprimat speranța că „încă există timp pentru a evita cel mai rău scenariu” și că diplomația va avea succes.

Pe scurt, declarațiile lui Joe Biden din conferința de presă:

Putin a recunoscut două regiuni separatiste ca fiind independente.
Acesta este începutul unei invazii a Rusiei în Ucraina
Voi începe impunerea de sancțiuni.
Cine, Dumnezeu, crede Putin că-i dă dreptul să declare așa-zise noi state pe teritoriul vecinilor săi?
Este o violare flagrantă a legilor internaționale
Azi anunț primele sancțiuni.
Sancțiuni împotriva a două bănci.
Instituim sancţiuni ample asupra datoriilor suverane ruse.
Asta înseamnă că tăiem finanţarea occidentală pentru guvernul rus.
Vom impune sancțiuni împotriva elitelor Rusiei și a membrilor familiilor lor.
Nord Stream 2 nu va merge mai departe.
În răspuns la anunțul Rusiei că nu își va retrage trupele din Belarus, am autorizat relocarea de forțe și echipamente SUA deja existente în Europa pentru întărirea aliaților baltici: Estonia, Letonia și Lituania.
Vom apara fiecare centimetru din teritoriul NATO.
Rusia mută rezerve de sânge aproape de granița cu Ucraina.
O creștere a provocării în regiunea Donbass.
Nu ne lăsăm păcăliți.
Dacă Rusia continuă, doar Rusia va fi responsabilă.
Monitorizăm rezervele de combustibili.
Ne-am coordonat cu liderii occidentali.
Am vorbit cu Vladimir Zelenski.
Vladimir Putin a rescris istoria.
A atacat dreptul Ucrainei de a exista.
A amenințat explicit cu războiul dacă nu îi sunt îndeplinite condițiile.
SUA și aliții rămân deschise diplomației.

Pentru cele mai importante știri,
abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sancțiunile SUA pentru Rusia

Sancțiunile SUA vizează bănci, datoriile Rusiei, dar și membri ai elitei ruse. Joe Biden a explicat tot marți, la Casa Albă, că sancţiunile vizează două mari instituţii financiare ruseşti, accesul Moscovei la finanţare occidentală, dar şi oligarhi ruşi și familiile lor. Sancțiunile au fost luate în coordonare cu aliații.

„Implementăm sancțiuni totale împotriva a două mari instituții financiare rusești: VEB și banca lor militară. Instituim sancţiuni ample asupra datoriilor suverane ruse. Asta înseamnă că tăiem finanţarea occidentală pentru guvernul rus. Nu mai poate accesa bani din Occident și nu-și mai poate tranzacționa datoriile pe piețele noastre sau cele europene. Vom impune, de asemenea, sancțiuni împotriva elitelor Rusiei și a membrilor familiilor lor. Ei împart câștigurile corupte ale politicilor Kremlinului, așa că vor împărți și pierderile. Ne-am coordonat cu Germania pentru a ne asigura că proiectul Nord Stream 2 nu va continua”, a spus președintele american, precizând că vor fi și alte sancțiuni, dacă Rusia va continua pe aceeași linie a agresiunii.

Șeful de la Casa Albă a mai spus că probabil americanii vor resimți scumpiri ale carburanților în următoarele luni.

„După cum am spus săptămâna trecută, apărarea libertății are costuri, inclusiv pentru noi, aici, acasă. Trebuie să fim sinceri. Dar voi lua măsuri clare pentru a mă asigura că efectele sancțiunilor noastre vor ținti economia rusă, nu pe a noastră”, a subliniat Biden.

El a adăugat că SUA sunt „pregătite să meargă mai departe cu sancţiunile” în cazul în care Rusia îşi extinde agresiunea împotriva ţării vecine.

Sancţiunile vin la scurt timp după ce Rusia a recunoscut independenţa republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei şi a autorizat trimiterea de trupe ruseşti în Donbass.

„Acesta este începutul unei invazii ruseşti în Ucraina”, a anunțat Biden, pentru a justifica această acţiune. „Credem în continuare că Rusia este pregătită să meargă mult mai departe în lansarea unui atac militar masiv împotriva Ucrainei”.

#Joe Biden #Rusia #sanctiuni #SUA

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.