Reprezentanții Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), prezenți în plenul Parlamentului pentru raportul anual pe 2020, s-au arătat indignați de unele întrebări ale deputaților, în special, care au venit din partea majorității parlamentare deținute de PAS. Colegii de la Rlive.md și RLIVE TV au transmis în direct ședința de joi, 9 septembrie curent, pe platformele lor.

Iurie Filip: Nu știu cât de succint voi fi, la urma urmei, poate e ultimul cuvânt al condamnatului.

Igor Grosu: De ce așa pesimist?

„Stimați parlamentari, în special cei din majoritate, vă rog foarte frumos, când veniți cu o întrebare să vă documentați cât se poate de exact. Eu v-am votat, eu am crezut în voi și dvs. acum veniți cu întrebări… într-un fel, provocatoare. Nu există astăzi nicio companie de asigurări în componența acționariatului să fie companii off-shore. Nu există. O spun cu toată responsabilitatea. Eu am fost cel care în 2016 am promovat blocarea dreptului de vot la toate companii off-shore. Asta a fost în compania Moldasig, ASITO și în Alliance Insurance Group. Anume aceste companii au fost blocate în drepturi de vot. A fost înlăturat acel acționariat”, a declarat Iurie Filip, vicepreședintele CNPF, la o întrebare legată de benficiarii reali.

„În privința domnului Platon, Comisia a făcut comunicate oficiale și am declarat cu fiecare ocazie: domnul Platon nu a fost, nu este acționar la vreo companie de asigurări. În toate discuții, nu neg că am avut discuții cu domnul Platon, fiind membru al Comisiei din 2011, am fost și un fel de președinte interimar, dânsul s-a prezentat doar ca un consultant al investitorilor. Niciodată nu a venit ca proprietar. Doar acum în ultimul timp, de când a ieșit la libertate, corect, nu corect, dânsul începe a pretinde că este proprietar. Conform documentelor oficiale prezentate în toate instanțele, nu figurează numele Platon”, a adăugat acesta.

În aceeași ordine de idei, a continuat și președintele CNPF, Valeriu Chițan, care a explicat că „Comisia a făcut demersuri la toate organele existente în stat. Avem un teanc”.

#CNPF #Veaceslav Platon

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.