România și Bulgaria au finalizat proiectul comun pentru crearea unui Hub de Securitate Maritimă la Marea Neagră, structură care va funcționa cu puncte operaționale la Constanța și Varna. Anunțul a fost făcut de ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe de la Luxemburg.

Oficiala a subliniat că noul mecanism urmărește consolidarea cooperării regionale în domeniul securității maritime și creșterea capacității de răspuns în fața amenințărilor din zona Mării Negre, cu accent pe riscurile hibride.

„Am finalizat proiectarea comună a Hubului de Securitate Maritimă al Mării Negre, care va fi amplasat la Constanța și Varna, pentru a crește capacitatea noastră în regiunea Mării Negre de a avea o analiză comună a amenințărilor, o conștientizare situațională îmbunătățită, capacitatea de a face schimb de analize, astfel încât să avem o reziliență mai mare în fața amenințărilor hibride, în ceea ce privește capacitatea noastră de a proteja infrastructura maritimă și, desigur, acest lucru este deschis agențiilor și țărilor din Marea Neagră, astfel încât împreună să putem implementa atât strategia UE privind securitatea portuară, cablurile submarine, infrastructura maritimă și, desigur, să îmbunătățim securitatea în general”, a subliniat Țoiu.

Potrivit ministrei, structura va fi deschisă agențiilor și statelor din regiunea Mării Negre, pentru implementarea strategiei Uniunii Europene privind securitatea portuară, cablurile submarine și infrastructura maritimă critică.

Proiectul este inclus în strategia UE pentru regiunea Mării Negre, adoptată la 28 mai 2025, și reprezintă o evoluție a unor inițiative inițial separate ale României și Bulgariei. Cele două state au susținut anterior candidaturi distincte pentru găzduirea centrului, la Constanța și Varna, însă varianta actuală le reunește într-un singur proiect bilateral.

Noua structură transformă competiția inițială într-un model de cooperare, cu un hub bicefal, deschis și altor state riverane.

Din punct de vedere operațional, hubul ar urma să asigure schimbul de informații, monitorizarea infrastructurii maritime și o mai bună cunoaștere a situației din teren, inclusiv supravegherea cablurilor submarine și a instalațiilor energetice offshore, prin utilizarea dronelor, senzorilor subacvatici și sistemelor de monitorizare avansate.

Amintim că, pe 29 mai, o dronă rusească s-a prăbușit și a explodat asupra unui bloc din Galați, iar doi locuitori au fost răniți. Ulterior, pe 5 iunie, o dronă maritimă s-a autodetonat în Portul Constanța.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

VIDEO Alertă în Portul Constanța: drona maritimă a explodat. A fost activat planul roșu de intervenție

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.