Republica Moldova își propune să accelereze dezvoltarea economică prin reducerea birocrației, digitalizarea serviciilor și promovarea reușitelor antreprenorilor moldoveni. Toate – în cadrul programului guvernamental „Reușim”. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Eugen Osmochescu în cadrul dezbaterii publice „Șansa Moldovei la un salt în economie: voință și capacități”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit oficialului, Guvernul își propune și extinderea investițiilor în afara marilor centre urbane. În acest context, până la sfârșitul anului 2027 urmează să fie lansate patru platforme industriale multifuncționale.

Referindu-se la programul guvernamental „Reușim”, Eugen Osmochescu a menționat că inițiativa urmărește să creeze condiții mai favorabile pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Potrivit oficialului, programul este construit pe trei direcții principale.

„Prima componentă vizează digitalizarea, a doua – reducerea aspectelor birocratice în raportul dintre stat și mediul de afaceri, a treia componentă vizează reușitele noastre. În 2026 ne propunem economii pentru sectorul privat de 5 miliarde de lei. Nu este doar efortul ministerului nostru, ci a tuturor autorităților care trebuie să diminueze din povara de pe mediul de afaceri”, a explicat ministrul dezvoltării economice și digitalizării.

Eugen Osmochescu a declarat că industria, agricultura și tehnologiile informaționale sunt domeniile cu cel mai mare potențial de creștere, iar dezvoltarea infrastructurii industriale în teritoriu reprezintă una dintre prioritățile Guvernului. În acest context, urmează să fie lansate patru platforme industriale multifuncționale, menite să stimuleze activitatea economică în regiuni.

„În 2025 componenta industrială a avut o creștere semnificativă, comparativ cu alți ani. Am identificat trei vehicule de dezvoltare economică: industria, sectorul agricol și sectorul TIC. În perioada 2026-2027 ne propunem lansarea a patru platforme multifuncționale industriale. De ce sunt importante aceste platforme industriale? E vorba de dezvoltarea în afara orașelor mari. În afara municipiilor Chișinău, Cahul și Bălți. Platformele multifuncționale sunt create împreună cu autoritățile publice locale, prin atragerea investițiilor în localități și prin crearea unui ecosistem în jurul acestor platforme”, a precizat vicepremierul.

Potrivit lui, există deja exemple concrete care demonstrează eficiența dezvoltării economice regionale. Acesta a evidențiat rezultatele obținute în crearea clusterelor economice. „Avem deja unele rezultate. Împreună cu partenerii de dezvoltare am reușit dezvoltarea clusterelor economice care, la fel, sunt în afara orașelor mari și care cuprind și regiuni din stânga Nistrului”, a mai spus Eugen Osmochescu.

Dezbaterea publică „Șansa Moldovei la un salt în economie: voință și capacități” este ediția a 351-a din ciclul de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dezbateri #economie #Eugeniu Osmochescu #Moldova #program guvernamental

O nouă platformă lansată în România le oferă oamenilor posibilitatea de a adopta o oaie, un pom fructifer sau un stup de albine și de a primi periodic acasă produse precum brânză, fructe, gemuri și miere. Prin intermediul platformei Hambar, clienții pot plăti în avans pentru produsele pe care urmează să le primească în lunile următoare, susținând astfel micii producători locali, notează Antena 3 cu referire la Economica.

Proiectul Hambar a fost lansat de Alin Șerban, fost CEO al platformei tazz by eMAG, devenită apoi Wolt România, împreună cu Călin Costinaș, fost deputy CEO al Profi.

Conform surselor citate, platforma funcționează ca un marketplace care conectează direct micii producători locali cu consumatorii din România și din străinătate. Apare posibilitatea ca oamenii să plătească în avans pentru producția unui animal sau a unui pom fructifer, urmând să primească produsele pe parcursul mai multor luni.

„Avem un program de adopții. Și o să vreți să adoptați o oaie și o să primiți brânza de la oaie, respectiv, în timp de șase luni. Adoptați un copac și o să primiți fructele, o să primiți gemuri. O vacă și multe, multe alte lucruri. Un stup. Și toate lucrurile astea o să le facem relativ repede. Sperăm să avem prima adopție de o oaie cel mai târziu în noiembrie. Se face primul test”, a declarat Alin Șerban.

Cum funcţionează ”adopţia”

Programul testat în această toamnă ar urma să se extindă în anul 2026.

„Vrem să dezvoltăm o chestie pentru anul următor cu multe, multe adopții. Adopția o să funcționeze foarte simplu. De exemplu, un cioban are o mie de oi. Vrem să mergem la el, să-i fotografiem 100 de oi, vrem să le dăm un nume și fiecare să-și adopte oaia respectivă și să plătească în avans producția pentru 15 kg de brânză, sau 6 kg, sau 10 kg, sau 12, cât vrea fiecare”, a mai explicat antreprenorul.

După plată, clientul va primi lunar un colet cu produsele aferente adopției. De asemenea, programul pune la dispoziţie şi opţiunea de a oferi o adopţie drept cadou altcuiva.

Producătorii ar urma să-şi listezele produsele în platformă, stabilesc prețurile și cantitățile disponibile, iar comenzile plasate de consumatori ajung direct la ei.

„E marketplace 100%. Asta înseamnă că noi nu avem stocuri, noi nu controlăm prețurile, clienții dau o comandă, comanda ajunge la producătorul local, producătorul local setează prețurile, el ambalează în ambalajele noastre și cheamă curierul pentru național, curierul pentru străinătate, automat, doar apasă pe un buton și practic de acolo direct se livrează în România sau în străinătate”, a mai spus Șerban.