Pe 29 iulie se împlinesc 31 de ani de la adoptarea Constituției Moldovei. Profesorul în drept, Nicolae Osmochescu, care este și unul dintre autorii primei variante a documentului, susține că în proiectele inițiale ale Legii Supreme nu existau mențiuni despre pretinsa limbă moldovenească.
Osmochescu a relatat în studioul RLIVE TV că inițial s-a stipulat că limba de stat este româna. Ulterior, mandatul Comisiei care elabora Constituția a expirat, concomitent cu cel al primului Parlament, au expirat, fiind formată altă componență, care a editat prevederile și a punctat că în Republica Moldova se vorbește moldovenească, în baza grafiei latine.
„Prima variantă a proiectului de Constituție, examinat în Parlamentul 90-94, era limba română. Așa a fost până la ultimul pas în primul Parlament. S-a schimbat componența Parlamentului. S-a schimbat Comisia Constituțională, majoritatea absolută nu mai erau membri. Au venit deputații din Parlamentul nou și cei care nu erau deputați, eu, Boris Negru și alții. Și în a doua Comisie s-a ajuns la doua variantă, moldovenească (în paranteză română)”, și-a amintim Nicolae Osmochescu în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”.
La rândul său, Mihai Ghimpu a susținut că agrarienii nu au vrut să voteze proiectul în care se stipula că vorbim limba română. În opinia politicianului, partidele pro-ruse folosesc acest narativ în scopuri de manipulare.
„Ei se duc și spun că e limba moldovenească. Că de altfel nu ar avea voturi. (…) Rusia vrea în continuare să ne țină departe de națiunea românească. (…) Partidele umblă cu limba moldovenească, națiune moldovenească, Moldova lui Ștefan cel Mare, datorită politicii de la Kremlin, fiindcă Rusia înțelege că unindu-ne cu România, nu mai poate ocupa acest teritoriu și nu mai poate trece hotarul acesta”, a spus Ghimpu.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Constituția Republicii Moldova a început să fie redactată încă în 1990, însă a fost aprobată abia în 1994. Textul Legii supreme s-a bazat pe principiile democrației, transparenței și pluralismului. Autorii au studiat Pravilele lui Vasile Lupu, pledoariile lui Gheorghe Asachi pentru o monarhie constituțională și proiectul de republică din 1822 a lui Dumitru Sturza.
Legea Supremă s-a bazat pe șase principii de bază: statul trebuie să fie constituțional, nu socialist sau capitalist, poporul, prin puterea reprezentativă, este autoritate supremă, pluralismul politic reprezintă garanția democrației, puterea legislativă, cea executivă și cea judiciară sunt separate, statul asigură dreptul la proprietate privată și publică, iar drepturile omului reprezintă valoare supremă și trebuie respectate deplin.
