Viceprim-ministrul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a fost prezent în sala plenului joi, 14 octombrie curent, și s-a cam luat la harță cu opoziția. Acesta a trebuit să prezinte la ședința deputaților două proiecte: unul pentru modificarea Legii privind dezvoltarea regională în Republica Moldova și altul pentru ratificarea Acordului de modificare nr.2 la Acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind realizarea lucrărilor de construcție și reabilitare a drumurilor în țară. Însă opoziția nu a putut să nu-l întrebe de gaz, fiind o problemă actuală pentru cetățenii moldoveni.

Discuția a început-o deputatul comunist Oleg Reidman cu întrebarea: „Deci, ce-i cu gazul?!”. Au urmat mai multe replici acide între deputați și ministrul Andrei Spînu care se afla la tribuna din plen pentru a prezenta două proiecte.

La un moment dat, oficialul, învinuind anterioarele componențe de guvernări ale Republicii Moldova, a enunțat și numele fostului președinte de țară, deputatul PCRM Vladimir Voronin. Cel din urmă nu s-a abținut să nu comenteze.

„El a pronunțat familia mea. Toate chestiile astea… El este tânăr și eu am să-i fac oliacă de скидкa (tr. reducere). Sursele energetice, dragul meu, întotdeauna au fost și vor fi elemente politice. Voi să fiți mai atenți când vă implicați în diferite aventuri, cum ar fi Platforma Crimeea (n.r. evenimentul la care a participat președinta Maia Sandu) și așa mai departe. De aceea, lu’ matale nu ți-a deschis ușa nici Miller (n.r. Alexei Miller – președintele Consiliului de administrație al Gazprom), nu că încă altcineva. De aici trebuie să începi. Să dai nasul în jos și să te apuci de lucru”, i-a spus Voronin lui Spînu.

Amintim că Andrei Spînu a fost în Rusia pentru a discuta prelungirea unui contract dintre Moldovagaz și Gazprom. Odată întors acasă, a susținut o conferință de presă despre toate și nimic. Mai târziu, pe data de 13 octombrie curent, a ieșit cu o nouă conferință de presă în cadrul căreia a anunțat deja că avem stare de alertă în sectorul de gaze naturale.

Este de menționat că proiectele prezentate de ministru la ședință au fost aprobate cu majoritate de voturi în lectura I.

#Andrei Spinu #Vladimir Voronin

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.