Vameșii moldoveni și cei români discută constant, în contextul rândurilor de camioane care se atestă la frontiera moldo0română. Totuși, facilitarea trecerilor urmează să fie facilitată şi la nivel european.

Șeful Serviciului Vamal, Igor Talmazan, a precizat că primii pași pentru soluționarea problemei au fost făcuți, inclusiv de Delegația UE în țara noastră. Conform lui, intensificarea este cauzată de războiul din Ucraina, care a prins vameșii de peste Prut în proces de reorganizare. Așadar, rezolvarea chestiunii va dura, însă voință comună există.

„Nu vrem să arătăm cu degetul la autoritatea vamală din România. La ei situația e mai delicată. România are cinci frontiere, unde peste tot sunt plasate posturi vamale și peste tot sunt aceleași probleme. Este o problemă regională în Europa de est. Toate vămile sunt încărcate. O să încerce să suplinească statele. Un vameș nu poți să îl iai de pe băncile facultății și să îl pui pe linie. Acest proces va dura.

Să spunem acum că partea română nu a întreprins măsuri nu ar fi corect. Au întreprins suficiente măsuri, dar sarcina e prea mare pentru un post. Modificarea și simplificare procedurilor urmează a fi coordonate la nivel european. Dacă va fi o voință vomună și publică, vom depăși momentele. Delegația Uniunii Europene a făcut un demers în ceea ce privește efectuarea controlului comun. Dacă îți dorești, se poate. Solicităm părții române să facilităm procesul de efectuare a controlului comun. Aceasta este unica soluție. Dacă avem suport din partea Uniunii Europene, de azi suntem gata. Ne trebuie câteva ore să schimbă calculatoarele dintr-un birou în altul și să tragem niște cabluri conexe”, a declarat Talmazan, înrebat de Realitatea despre discuțiile care au loc între cele două state.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Responsabilii au precizat că rândurile vor exista, însă Serviciul Vamal încearcă să le fluidizeze. În același timp, printre soluțiile pe care le propune Republica Moldova se numără și sincronizarea capacităților punctelor de control. Până aceste procese se vor efectua, însă, șoferii continuă să petreacă chiar și până la cinci zile la vamă.

Anterior, transportatorii din țara noastră au adresat o scrisoare conducerii țării. Ei cereau ca problema să fie discutată și soluționată la nivel înalt, de către Guvernele Republicii Moldova și României. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, dar și omologul său de peste Prut, Marcel Ciolacu, au confirmat luni că problema se atestă pe partea cealaltă de hotar.

După ce Realitatea a abordat subiectul, presa română a vizitat punctele vamale, iar șoferii și angajații le-au confirmat că timpul de așteptare s-a mărit considerabil. Dacă anterior timpul estimat pentru controale era de circa 48 de ore, după izbucnirea războiului din Ucraina a ajuns la 4-5 zile.

#Serviciul Vama #rânduri la frontieră #rânduri la vamă #vamă moldo-română #rânduri de camioane #camioane

Sateliții ruși au provocat de mai multe ori întreruperi ale semnalului GPS de câteva secunde în toată Europa, potrivit The New York Times (NYT) care citează un studiu recent furnizat publicației americane de oameni de știință specializați în tehnologia GPS și de o persoană familiarizată cu un briefing al Forțelor Aeriene ale SUA privind bruiajul. NYT a aflat, de asemenea, că Uniunea Europeană a efectuat o anchetă cu privire la incidente, deși rezultatele acesteia sunt clasificate, a declarat un purtător de cuvânt, transmite Digi24.

Conform sursei citate, concluziile fac parte dintr-un articol de cercetare publicat joi de Todd Humphreys, șeful Laboratorului de Radionavigație de la Universitatea din Texas la Austin, precum și dintr-o cercetare efectuată separat de Richard Bowden și alți experți în navigație de la marea firmă spaniolă de tehnologie GMV.

Împreună, aceștia au concluzionat că, în cel puțin trei dintre cele 75 de cazuri identificate de ei din 2019 încoace, interferența a provenit de la sateliți ruși. Deși suspectează că și restul cazurilor implică aceeași rețea rusă, ei spun că datele disponibile nu sunt suficient de detaliate pentru a identifica vinovatul. Însă, în toate incidentele, același tip de semnal pare să fie cauza interferenței. Bowden a mai spus că semnalele de bruiaj intenționate arată de obicei ca un zgomot aleatoriu, în timp ce acest semnal este clar structurat și bine conceput.

Oamenii de știință nu au reușit să determine motivele rușilor sau dacă aceștia știu măcar dacă semnalele sateliților lor interferează cu serviciile GPS. Dar ceea ce-i îngrijoreaz pe experți este că această activitate — fie ea răuvoitoare sau accidentală — poate continua neîntrerupt ani de zile și poate perturba o tehnologie atât de fundamentală pentru lumea modernă. Un purtător de cuvânt al UE a declarat că se construiește un sistem pentru „detectarea și localizarea interferențelor”, printre alte măsuri de apărare a semnalelor critice de navigație.

Biroul de presă al Ambasadei Rusiei la Washington, D.C., a declarat: „Deocamdată, nu avem niciun comentariu în acest sens.”

Oficiali de rang înalt ai Forțelor Aeriene ale SUA au fost informați cu privire la interferențe, potrivit unei persoane familiarizate cu briefingul, care a vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta evaluările interne ale guvernului. Persoana respectivă a confirmat că interferențele aveau loc și că rețeaua de sateliți ruși era responsabilă, dar nu a specificat numărul de incidente sau intenția.

Majoritatea sistemelor de bruiaj funcționează prin generarea unui semnal puternic și zgomotos pe — sau în apropierea — aceleiași frecvențe ca semnalul GPS. Oamenii de știință compară acest fenomen cu modul în care o persoană care strigă într-o cameră va acoperi vocea unei persoane care vorbește în șoaptă.

În acest caz, sateliții perturbatori transmit semnale pe o frecvență adiacentă celei GPS utilizate pe scară largă, dar acestea sunt suficient de puternice încât să se suprapună. Perturbările au loc aproape în întregime în Europa și afectează rețelele GPS ale SUA, Chinei și Uniunii Europene — dar nu și pe cea a Rusiei.

Întreruperile au afectat dispozitive din Islanda până în Italia, dar sunt de scurtă durată, durând mai puțin de 10 secunde de fiecare dată. Acestea nu au provocat perturbări majore, deoarece majoritatea dispozitivelor sunt capabile să utilizeze ultima poziție cunoscută a utilizatorului pentru a naviga pentru o perioadă scurtă de timp sau să recurgă pentru scurt timp la un semnal de rezervă.

Aceste cazuri se numără printre primele exemple cunoscute de interferențe GPS provenite din spațiu. Celelalte două cazuri cunoscute public în care sateliți — unul chinez și unul american — au interferat cu semnalele GPS au fost rezultatul unor defecțiuni tehnice izolate care au provocat interferențe pe frecvențe mai puțin utilizate.

Dar chiar dacă interferența este neintenționată, cercetătorii, academicienii și foștii ofițeri militari au îngrijorări serioase cu privire la amenințarea pe care o reprezintă bruiajul din spațiu pentru GPS.