Trei bărbați care au sustras noaptea documente cu rol de probă dintr-un automobil indisponibilizat în parcarea specială din Leova, au fost reținuți de ofițerii Direcției investigații criminale a INI, de comun cu procurorii PCCOCS, cu suportul mascaților de la BPDS „Fulger”. Potrivit oamenilor legii, dosarul de bază este din cel al contrabandei cu țigări de 3,8 milioane lei de la Vulcănești, din 2022.

Potrivit comunicatului emis de Poliția Națională, automobilul în cauză indisponibilizat de oamenii legii este cel condus de către fostul șef de direcție al INI de la Sud, care în decembrie 2023 a accidentat intenționat mașina inspectorilor de patrulare, care solicitaseră percheziționarea microbuzului cu 1,2 milioane țigări, camuflate cu cutii goale de banane.

Ulterior, la solicitarea procurorilor PCCOCS, atât fostul șef care conducea automobilul, cât și ofițerul INSP care conducea microbuzul cu țigări, au fost plasați în arest preventiv, pentru 30 de zile.

„Din arest preventiv aceștia au organizat ca trei persoane de la libertate cu vârste de peste 25 de ani (unul din ei judecat pentru furt) să pătrundă în mașina indisponibilizată la parcarea specială.

Aceștia au spart geamul automobilului și au sustras documente și alte probe utile urmăririi penale, înaintea desfășurării perchezițiilor, chiar dacă învinuitul nu-și dăduse acordul, în scopul tergiversării”, se arată în același comunicat al IGP.

Poliția precizează că după reținerea lor cu sprijinul angajaților „Fulger,” cei trei au fost escortați la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), unde doi și-au recunoscut vinovăția și au comunicat despre planificarea și comiterea infracțiunii. Urmărirea penală continuă în privința acestora.

„Iar în ceea ce-i privește pe cei doi arestați pentru tentativă de contrabandă, care ar fi solicitat spargerea automobilului, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a dispus înlocuirea arestului preventiv cu arest la domiciliu.

Totuși, procurorii PCCOCS au contestat încheierea la Curtea de Apel Chișinău și au solicitat revenirea lor în arest preventiv, mai ales în contextul în care învinuiții deja ar fi depus eforturi de distrugere a probelor, prin intervenția celor trei care au pătruns în automobil. Urmează ca instanța să se pronunțe, timp în care cei persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii”, mai precizează forțele de ordine.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

VIDEO Milioane de țigări de contrabandă – camuflate într-un camion cu remorcă! Urmau să ajungă în Ucraina

#PCCOCS #Percheziții #politia #retinere #Tigari

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.