Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului prin care a dat dreptate grupului Petrenco, recunoscut vinovat de instanța de judecată de la Chișinău de organizarea dezordinilor în masă în timpul unui protest din fața Procuraturii Generale, în toamna anului 2015, este una corectă, întârziată, însă în același timp dură față de Republica Moldova.

Declarația aparține lui Grigore Petrenco, expusă într-o conferință de presă.

Petrenco susține că scuzele PG sunt întârziate, iar cei care au fabricat dosarul trebuie să fie anunțați public și pedepsiți.

„Suntem mulțumiți de această hotărâre a CtEDO, este una dură față de Republica Moldova… Colegii mei au pregătit lista persoanelor, procurorilor, și nu doar, care au fabricat acest dosar politic… Ne vom adresa la Procuratură, evident, ca să fie investigate acțiunile procurorilor, și nu doar. Să fie lipsiți de dreptul de a mai activa în sistem”, a declarat Petrenco.

La conferință a participat și activistul Pavel Grigorciuc, unul din membrii Grupului Petrenco. Acesta spune că în jur de 30 de persoane, procurori și judecători, trebuie să achite din propriul buzunar compensația anunțată de CtEDO, ci nu statul.

„Judecătorii și procurorii implicați în acest dosar politic nu mai trebuie să activeze în sistem. Mă adresez autorităților, trebuie de luat măsuri, inclusiv în cazul altor dosare, dosare care vin de pe timpurile lui Plahotniuc. Judecătorii și procurorii care au fabricat dosarul să achite compensația nouă, nu statul. Au fost implicați peste 50 de oameni din cadrul Poliției Naționale. Nu mai vorbim despre implicarea lui Alexandru Pînzari, Gheorghe Cavcaliuc, Dorin Damir, și etc., oameni care au slujit lui Plahotniuc”, a declarat Grigorciuc.

Amintim că astăzi, printr-un comunicat de presă, PG a adus scuze oficiale tuturor persoanelor figurante în acest dosar penal, care au fost pe nedrept acuzate de săvârșirea pretinsei infracțiuni de dezordini în masă și că procurorul va renunța astăzi oficial la acuzațiile aduse acestora.

Grigore Petrenco și șase aliați ai săi au fost reținuți în septembrie 2015 în timpul unui protest în faţa Procuraturii Generale. Grupul a instalat corturi, protestând și în fața blocului în care locuia președintele PD, Vlad Plahotniuc.

Ulterior, orășelul Libertății, după cum era denumit de membrii grupului, a fost evacuat de poliție. Aceștia au fost găsiți vinovați de organizarea dezordinilor în masa de prima instanță și au petrecut peste un an și jumătate în penetenciar, iar alte două luni sub arrest la domiciliu.

În vara anului 2017, fostul deputat comunist Grigore Petrenco a fost condamnat de Judecătoria Chişinău, oficiul Râşcani, la 4 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare. În 2017, Grigore Petrenco a primit azil politic în Germania.

#CEDO #grupul Petrenco #PG

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.