Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție (PA) Veronica Dragalin a venit cu o reacție, după reținerea la Atena a fostului lider al Partidului Democrat din Moldova Vladimir Plahotniuc. Într-un mesaj video, a salutat succesul echipelor implicate în acest dosar complex și a respins categoric speculațiile, potrivit cărora, reținerea ar fi fost orchestrată de însuși fugar.

„Felicitări colegilor de la Procuratura Anticorupție pentru arestul semnificativ al lui Vladimir Plahotniuc. Mă bucur foarte mult că acest lucru s-a întâmplat atât de repede. Au contribuit foarte multe persoane pentru acest rezultat”, a declarat Dragalin.

Ea a evidențiat colaborarea strânsă dintre autoritățile moldovenești și cele franceze, subliniind rolul esențial al acestora în obținerea unui mandat Interpol valabil la nivel internațional. „Procurorii și ofițerii din Franța care au lucrat la cazul Interpol ne-au ajutat să convingem Interpolul să-l anunțe în căutare”, a adăugat fosta șefă a PA.

Dragalin a ținut să clarifice și poziția sa față de speculațiile privind o presupusă strategie a lui Plahotniuc de a se preda voluntar pentru a reveni în politica moldovenească. „Nu am văzut niciun caz în cariera mea în care cineva se predă de nevoie pentru a fi arestat într-o altă țară. Aceste lucruri se coordonează în prealabil, nu sunt spontane”, a explicat ea.

În opinia sa profesională, „nu a fost parte dintr-un plan major al lui Plahotniuc”. Dragalin consideră că fostul lider democrat „a fost pur și simplu ajuns de lege”, un deznodământ inevitabil pentru cineva cu un mandat internațional activ pe numele său.

„Cred că l-a ajuns legea din urmă. Nu e așa de ușor să te plimbi prin lume când ai un mandat Interpol pe numele tău”, a mai spus ea, adăugând că „oricine care a sfidat legea într-un mod abuziv, într-un final este tras la răspundere”.

În același mesaj, Dragalin a transmis un apel la susținerea instituțiilor statului care luptă cu corupția. „Procuratura Anticorupție trebuie să fie o instituție susținută de întreaga țară, inclusiv de factorii politici. Eforturile echipelor noastre trebuie consolidate, nu subminate.”

Declarațiile vin în contextul în care Ministerul Afacerilor Interne a confirmat declanșarea procedurii de extrădare.

Reamintim că Veronica Dragalin nu mai poate deține funcții publice timp de cinci ani, după ce Consiliul Superior al Procurorilor a acceptat raportul comisiei de evaluare externă în privința sa. Fosta șefă a PA a anunțat că va contesta această decizie în instanțele naționale și, dacă va fi cazul, și la CEDO.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Veronica Dragalin #Vlad Plahotniuc

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.