Președintele Tayyip Erdogan a sfidat previziunile din primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale privind dispariția sa din politica din Turcia și a câștigat un nou mandat de cinci ani cu o combinație puternică de conservatorism religios și naționalism care acum îl propulsează în al treilea deceniu de putere. Kemal Kilicdargolu nu a avut de fapt nicio șansă.

Susținătorii lui Erdogan s-au adunat la reședința din Istanbul a lui Erdogan, scandând Allahu Akbar sau Dumnezeu este cel mai mare. „Mă aştept ca totul să devină mai bine”, a spus Nisa, 28 de ani, o femeie cu batic pe cap care poartă o bentiță pe cap cu numele lui Erdogan.

Victoria acestuia va întări imaginea de invincibilitate a lui Erdogan, după ce a redefinit deja politica internă, economică, de securitate și politică externă în țara membră NATO de 85 de milioane de oameni.

Criticii spun că alți cinci ani de guvernare riscă să deterioreze și mai mult o democrație, despre care spun că a fost subminată de Erdogan, pe măsură ce a adunat putere datorită mandatelor succesive, a pus „botnițe” disidenței, și-a închis criticii și oponenții și a preluat controlul asupra mass-mediei, justiției și economiei.

Erdogan a câștigat alegerile prezidențiale din 2023 deși părea să pornească la scrutin cu o multitudine de minusuri.

Erdogan a pornit în doilea tur al alegerilor prezidențiale cu o „sacoșă de handicapuri”: politicile sale economice care au dus la o inflație record și o depreciere spectaculoasă a lirei, cutremurele devastatoare care au devastat centrul și sudul țării în luna februarie și au scos la iveală nereguli majore în privința acordării autorizațiilor de construcție, precum și propriile probleme de sănătate care s-au făcut simțite în timpul campaniei electorale.

Însă președintele în exercițiu a surmontat toate aceste probleme și a sfidat sondajele de opinie de dinainte de primul tur.

Recep Erdogan a anunțat cu doar câteva zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale că guvernul său va majora cu aproape 50% salariile pentru sute de mii de angajați din sectorul public.

Președintele Turciei impune o loialitate acerbă din partea turcilor evlavioși care s-au simțit cândva lipsiți de drepturi în Turcia seculară, iar cariera sa politică a supraviețuit loviturilor de stat eșuate și scandalurilor de corupție.

„Turcia are o tradiție democratică de lungă durată și o tradiție naționalistă de lungă durată și, în acest moment, este clar cea naționalistă care câștigă”, a declarat Nicholas Danforth, istoric al Turciei. „Erdogan a fuzionat mândria religioasă cu cea națională, oferind alegătorilor un antielitism agresiv”. „Oamenii știu cine este și care este viziunea lui pentru țară și se pare că mulți dintre ei aprobă”.

Erdogan a preluat controlul asupra majorității instituțiilor Turciei și a înlăturat liberalii și criticii. Human Rights Watch, în Raportul său mondial pe 2022, a declarat că guvernul lui Erdogan a dus drepturile omului în urmă cu decenii.

Faptul că Erdogan domină presa din țară i-a oferit acestuia un avantaj major față de adversarul său în campania electorală, discursurile sale frecvente fiind acoperite în direct al TV, în timp ce rivalul său a primit o acoperire limitată.

În februarie, cutremurele au ucis peste 50.000 de oameni și au devastat sudul Turciei, iar acest lucru era de așteptat să îi facă mari probleme lui Erdogan în alegeri. Cu toate acestea, AKP-ul său a rămas dominant în acea regiune pe 14 mai, în primul tur.

#alegeri #mandat #Recep Tayyip Erdogan #turcia #turul II

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.