Estonia va oferi țării noastre un ajutor în sumă de 100 de mii de euro pentru gestionarea situației create în urma războiului din Ucraina și a crizei refugiaților, care fug din calea războiului. Anunțul a fost făcut după ce președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o întrevedere cu președintele Estoniei, Alar Karis, care a venit într-o vizită de lucru în țara noastră. Cei doi oficiali au susținut o conferință de presă în incinta Președinției. Maia Sandu a precizat că din anul 2006 Estonia a alocat peste 8 milioane de euro pentru dezvoltarea a 250 de proiecte în Republica Moldova. Șeful statului a mulțumit pentru susținerea acordată pe tot acest parcurs de timp.

„Mi-aș fi dorit să ne fi vizita în timp de pace pentru a discuta avansarea cooperării dintre țările noastre, dar iată că anume aceste momente complicate pentru regiune și pentru întreaga lume ne-a reunit astăzi la Chișinău. Mulțumesc Estoniei pentru ajutorul de 100 de mii de euro pentru gestionarea crizei refugiaților. Apreciez mult că mi multe state membre UE, inclusiv Estonia și-au arătat disponibilitatea de a primi refugiați pe teritoriul lor”, a spus Maia Sandu.

Președintele Estoniei a declarat că toată lumea rămâne unită pentru a ajuta Ucraina și a mulțumit țării noastre pentru mobilizare.

„Vreau să felicit Republica Moldova pentru că au deschis casele și inimile pentru refugiații din Ucraina. Estonia va depune toate eforturile pentru a ajuta. Estonia a oferit 100 de mii de euro pentru Republica Moldova pentru a atenua criza umanitară în urma războiului din Ucraina. Estonia va dona și câteva autocare pentru refugiați” a declarat Alar Karis.

Alar Karis a mai declarat că Estonia va continua să sprijine Republica Moldova în parcursul său european.

Maia Sandu a mai avut o întâlnire cu președintele Estoniei în luna noiembrie a anului trecut. Atunci, șefa statului s-a aflat timp de două zile la Paris unde a participat la lucrările Forumului Păcii, un eveniment anual, organizat sub auspiciul președintelui francez, Emmanuel Macron.

Cei doi oficiali au discutat despre consolidarea relațiilor bilaterale în domeniul transformării digitale: e-servicii, e-comerț și digitalizarea sectorului public. Tot atunci Maia Sandu l-a invitat pe Alar Karis să viziteze Republica Moldova.

În ultimele săptămâni, Moldova este vizitată de mai mulți oficiali europeni și americani. Ieri, președintele român Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă au venit într-o vizită de lucru în țara noastră.

În cele mai multe cazuri discuțiile oficialilor țin de situația de securitate din regiune, ca urmare a războiului din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alar Karis #Maia Sandu #Președintele Estoniei

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.