Procesul de recuperare a bunurilor infracționale din Republica Moldova nu diferă foarte mult de cel aplicat la nivel internațional. Cel puțin, asta afirmă experții internaționali Radu Nicolae și Pedro Gomes Pereira în cadrul unui interviu exclusiv.

Așadar, pentru a înțelege cum funcționează procesul de recuperare a bunurilor infracționale, cei doi experți au realizat cartografierea tuturor etapelor acestui proces. Cei implicați vor înțelege mai ușor care este rolul fiecăruia în acest proces și de ce este importantă interacțiunea dintre toate instituțiile, la fiecare etapă.

„Consider că Moldova nu este atât de diferită în ceea ce privește standardele juridice, pentru că Moldova a ratificat diverse Convenții internaționale precum Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, Convențiile Consiliului Europei și implementează toate standardele juridice care sunt în conformitate cu cele ale Uniunii Europene”, a declarat expertul internațional anticorupție Radu Nicolae.

De asemenea, expertul internațional în structuri, procese și politici de recuperare a activelor, Pedro Gomes Pereira, este de părere că Republica Moldova nu are nevoie de o reformă în acest domeniu, ci de o schimbare culturală din partea actorilor implicați în procesul de recuperare a bunurilor infracționale. Mai exact, este necesar ca aceste instrumente să înceapă a fi implementate pentru a înțelege cum funcționează în Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În opinia mea, nu este o chestiune de reformă legală, dar mai mult o chestiune de implementare a ceea ce există deja, pentru ca apoi să fie verificată eficacitatea reală”, menționează Pedro Gomes Pereira.

În viziunea expertului Radu Nicolae, este important ca judecătorii și procurorii din Republica Moldova să cunoască faptul că sechestrarea, înghețarea sau confiscarea bunurilor sunt instrumente validate și folosite pe larg și la nivel internațional.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale este o subdiviziune autonomă specializată în cadrul Centrului Național Anticorupție. ARBI a fost fondată în 2017, are scopul de a efectua investigații financiare paralele, precum și indisponibilizarea bunurilor infracționale. În cei cinci ani de activitate, ARBI a reușit să identifice și să indisponibilizeze, în țară și peste hotare, bunuri și active în valoare de peste 6 miliarde de lei.

Acest material a fost realizat cu suportul Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, subdiviziune autonomă în cadrul CNA. Fundația nu influențează politica editorială a Grupului de Presă Realitatea.

#ARBI în acțiune #bunuri infractionale #experti internationali #interviu #Moldova #Radu Nicolae

Inspectoratul General al Poliției susține că, în prezent, un singur angajat al Poliției este monitorizat în baza unei ordonanțe de protecție, după ce în spațiul public au fost lansate critici privind implicarea unor polițiști în cazuri de violență sau conflicte familiale.

„S-au adus anumite critici că mulți dintre polițiști sunt la evidență ca agresori, comit abateri și încălcări în sfera relațiilor familiale. Vă informez că, la moment, avem la monitorizare, doar în baza unei ordonanțe de protecție, un singur angajat al Poliției”, a declarat Alexandru Lupan, șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției.

Informațiile au fost prezentate în cadrul unor audieri organizate în contextul cazului de la Măgdăcești din 31 august, când un bărbat vizat de o ordonanță de protecție s-a deplasat la domiciliul comun și și-a împușcat soția, după care s-a sinucis. În urma tragediei, trei copii, dintre care doi minori, au rămas fără ocrotire părintească. Cazul a fost urmat de demisia directorului Inspectoratului Național de Probațiune.

Ce arată datele statistice

Datele prezentate de IGP arată că, în primele opt luni ale anului, poliția a înregistrat 13.747 de sesizări privind presupuse cazuri de violență în familie și conflicte familiale.

În evidența Poliției se află în prezent 7.249 de agresori familiali. În aceeași perioadă, au fost pornite 597 de cauze penale și întocmite 1.293 de procese-verbale contravenționale.

Polițiștii au emis, totodată, 4.766 de ordine de restricție de urgență, iar în 787 de cazuri au fost întocmite procese-verbale pentru încălcarea acestora.

La nivelul instanțelor, în primele opt luni au fost emise 817 ordonanțe de protecție, dintre care 692 sunt monitorizate electronic. Încălcarea prevederilor ordonanțelor de protecție a dus la pornirea a 400 de cauze penale.