Deputații nu suportă concurența? Comisia Electorală Centrală a propus Parlamentului Republicii Moldova reducerea pragului electoral pentru candidații independenți de la 2% la 1%, însă propunerea nu a fost susținută de deputați. Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, spune că reducerea pragului pentru candidații independenți a fost agreată cu partenerii internaționali ai Republicii Moldova, însă nu s-a bucurat de succes în Legislativ.

Vicepreședintele CEC spune că instituția electorală le-a propus deputaților să fie redus pragul electoral pentru candidații independenți, însă în proiectul Codului Electoral aprobat în prima lectură de deputați, pragul a rămas același.

„Critici cu referire la pragul electoral au existat din partea partenerilor internaționali doar când a fost vorba de pragul electoral pentru candidații independenți. De aceea, noi am propus micșorarea pragului electoral de la 2% la 1%, doar că deputații au revenit la același prag de 2%. Noi nu am intervenit pe subiectul pragului electoral pentru partide și blocuri, chiar dacă am avut propuneri exprese din partea partidelor extraparlamentare, doar din considerentul că nu au fost astfel de propuneri din partea partenerilor internaționali și asta este o decizie de oportunitate politică, este prerogativa exclusivă a Parlamentului Republicii Moldova”, a spus Pavel Postica în cadrul emisiunii „Rezoomat cu Ileana Pîrgaru” de la RliveTV.

Vicepreședintele CEC spune că anterior, propunerea de a reduce pragul electoral pentru partide la 4% a fost agreată de Comisia de la Veneția.

„Am avut o situație când propunerea de a reduce pragul electoral pentru partide până la 4%, propunere care nu a avut susținere în Parlament, a fost salutată de Comisia de la Veneția. În rest, nu am avut situații când partenerii internaționali să vină să ne dicteze care este pragul rezonabil pentru Republica Moldova. Sugestia mea pentru partidele extraparlamentare este să insiste pe reducerea acestui prag”, a mai spus vicepreședintele CEC.

Potrivit legii, în prezent, pragul electoral pentru partide este de 5%, pentru blocurile electorale de 7%, iar pentru candidații independenți de 2%.

#Cod electoral #Pavel Postica #prag electoral

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.