Riscă până la patru ani de închisoare. Un bărbat în vârstă de 49 de ani, domiciliat în satul Sturzovca, raionul Glodeni, a fost arestat pentru 30 de zile, fiind suspectat de comiterea mai multor furturi din locuințe din raioanele Sîngerei, Orhei, Rîșcani și Glodeni. Potrivit informațiilor, paguba provocată victimelor se ridică la 85 275 de lei.

Conform unei note informative, oamenii legii au fost sesizați în luna august curent, precum că persoane necunoscute au pătruns în locuința unei femei din orașul Sîngerei.

„Aceștia au sustras bani în sumă de 8 600 lei, 550 de euro echivalent, prejudiciul provocat victimei – 19 507,61 de lei. Suspecții ar fi pătruns în locuință prin forțarea geamului din lemn”.

Ca urmare a acțiunilor întreprinse, suspectul a fost identificat și reținut în timpul comiterii unei tentative de furt.

„S-a stabilit că suspectul ar fi implicat în șapte infracțiuni de furt, iar în urma perchezițiilor efectuate la domiciliul bănuitului, polițiștii au ridicat cartele SIM, dispozitive mobile, înscrisuri de ciornă și un automobil de model Pegeot Partner”, se mai arată în nota informativă.

Momentan poliția întreprinde acțiuni de urmărire penală și măsuri speciale de investigații în vederea acumulării probelor, cât și verificarea implicării bărbatului în comiterea altor infracțiuni.

„Bănuitul este anterior condamnat în Federația Rusă pentru comiterea a 66 episoade de furturi. Acesta a fost condamnat la 6 ani privațiune de libertate, pedeapsa pe care și-a ispășit-o în luna martie 2022”.

Conform legislației în vigoare, suspectul riscă amendă de până la 67 500 de lei, sau muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau închisoare de până la 4 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Furt #infractiune #pedeapsa #politia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.