Regimul „duty-free” urmează să fie anulat în Republica Moldova. Anunțul a fost făcut astăzi, 26 septembrie de către deputatul PAS, Dumitru Alaiba, care afirmă că un proiect de lege în acest sens urmează să fie aprobat de Legislativ în această toamnă, iar motivul ar fi „echitatea fiscală”, dar și pierderile bugetare pe care le înregistrează statul anual din cauza acestor facilități.

„Propunem anularea regimului duty-free în Moldova cu scopul de a avansa principiul echității fiscale. Or, considerăm că toți trebuie să achite impozitele pentru ca acest stat să-i poată ajuta pe cei mai vulnerabili. Doar în primele 6 luni a anului curent, regimul duty-free a beneficiat de scutiri fiscale (taxe vamale, accize, TVA) în sumă de peste 1 miliard de lei. Adică, cel puțin 2 miliarde anual. În anii pre-pandemici această cifră creștea și sub 4 miliarde anual. Nici un alt regim nu beneficiază de asemenea facilități. Aceste privilegii fiscale nu sunt deloc echitabile. Premisa care stă la baza regimului duty-free este că simplul act de trecere a unei frontiere internaționale ar trebui să scutească călătorii de unele taxe la care sunt supuse persoanele care nu trec o frontieră internațională. Considerăm că această premisă este una greșită și rezultă într-un tratament inechitabil, în care o categorie de persoane este efectiv scutită de taxe. Cu toate acestea, nici măcar prețurile nu sunt vizibil mai joase”, spune Alaiba.

Deputatul precizează că, Uniunea Europeană a abolit regimul duty-free în interiorul UE încă în 1999, pe când la nivel mondial, regimul duty free reprezintă o cifră de afaceri de aproximativ 90 miliarde de euro, toate cu scutiri fiscale.

„Tot mai multe state introduce diferite limitări. Uniunea Europeană a abolit regimul duty-free în interiorul UE încă în 1999. Acesta rămâne în aeroporturi doar la ieșirea din UE, nu și la călătoriile în interiorul UE. În condițiile în care marea majoritate a zborurilor din Chișinău sunt spre UE, propunem eliminarea acestui regim. Regimul duty-free a fost în trecut o sursă majoră de contrabandă cu țigări și alcool. Guvernările precedente, în special în perioada 2016-2019 s-au ocupat cu extinderea permanentă a acestui regim. Au permis instalarea duty-free la posturile interne la intrare în regiunea transnistreană, au permis instalarea magazinelor duty-free la intrare în țară, chiar au avut intenția să instaleze benzinării în regim duty free. Nici guvernul Dodon nu a fost mai breaz. În plină pandemie, în martie 2020, ei introduceau o următoare facilitate pentru duty-free. Noi, spre deosebire de ei, am avut totdeauna obiectivul să eliminăm aceste scheme și privilegii”, mai spune deputatul.

Alaiba spune că „prezentul proiect de lege va fi votat în această toamnă, iar după intrarea în vigoare, regimul duty free nu va exista în Moldova decât până la expirarea actualelor licențe”, însă, odată cu eliminarea acestui regim nu vor dispare însăși magazinele din zona de aeroport. Acestea vor putea fi amplasate în continuare, însă vor trebui să achite toate taxele așa cum o fac alte puncte comerciale de pe teritoriul Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#anulare #Dumitru Alaiba #duty-free #proiect de lege #regim

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.