Liderul AUR, George Simion, a condamnat joi, 20 iunie curent, decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din România privind donarea de către România a unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT către Forţele Armate ale Ucrainei. „Condamn în termenii cei mai duri decizia președintelui Klaus Iohannis și a CSAT, de astăzi, de a renunța la apărarea de tip Patriot pentru România și de a acorda acest sprijin pentru Ucraina”, a anunțat George Simion, pe pagina sa de Facebook.

Liderul AUR, candidat din partea formațiunii la alegerile prezidențiale, cere oficialilor români ca decizia privind donarea sistemului Patriot să fie luată abia după alegerea noului președinte al României.

„Ca președinte al României nu voi implica țara noastră și nu voi expune românii la niciun tip de război. România nu are de ce să intre în războaiele altora, România trebuie să investească în propriile capacități de apărare. De aceea, vă anunț oficial, pentru că sunt candidatul cu șanse mari de a intra în turul doi de alegeri și pentru că sunt singurul candidat cu șanse care exprimă o altă opinie,- sistemul de apărare Patriot trebuie să rămână să apere românii, iar România nu trebuie să intre în niciun război. Suntem în plină campanie prezidențială. Alegerile vor avea loc pe 15 septembrie. Cer tuturor oficialilor români ca această decizie să fie luată abia după alegerea noului președinte al României”, a mai spus George Simion.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a decis ca România să furnizeze Kievului un sistem de rachete sol-aer PATRIOT. Hotărârea a fost luată în cadrul ședinței care a avut loc joi, 20 iunie, la Palatul Cotroceni.

Luna trecută, în contextul discuțiilor cu privire la cedarea unui sistem Patriot Ucrainei, președintele Klaus Iohannis afirma că nu crede că are ce căuta acest subiect în spațiul public. „Ședința CSAT va avea loc imediat după ce specialiștii clarifică aspectele. E foarte complicat”, spunea șeful statului, subliniind însă că nu acceptă sub nicio formă ca România să rămână fără apărare antirachetă.

Anterior ministrul Apărării Angel Tîlvar își exprimase dezacordul cu privire la cedarea unui sistem Patriot.

Iar fostul președinte Traian Băsescu critica aspru opiniile transmise în spațiul public de lideri politici, afirmând că ar fi o greşeală ca România să nu livreze un sistem Patriot Ucrainei, și caracterizând discuțiile cu privire la subiect drept „o figură de prostălăul Europei”.

Discuțiile au urmat în contextul în care președintele Klaus Iohannis declarase, în timpul vizitei în SUA, efectuată la începutul lunii mai, că în Ucraina e nevoie de sisteme de apărare antiaeriană și că a existat o discuție intensă despre cine le poate oferi, fiind întrebată și România.

România a primit patru sisteme defensive Patriot, de fabricație americană, și a comandat încă trei. Iar vineri, poligonul de la Capu Midia, situat în zona Mării Negre, a fost gazda testelor pentru cea de-a doua baterie Patriot, menită să asigure protecția flancului estic al NATO, în contextul solicitărilor Ucrainei pentru echipamente de înaltă precizie pentru apărarea împotriva atacurilor aeriene rusești.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Zelenski a mulţumit României pentru Patriot: Ucraina previne o potențială agresiune împotriva Moldovei și a vecinilor

#AUR #George Simion

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.