Primarul municipiului Bălți, Nicolai Grigorișin a anunțat că la alegerile locale din toamnă va fi susținut de Partidul Schimbării, al cărui lider este Ștefan Gligor. Grigorișin spune că este convins de victoria sa.

„Anunț oficial că la alegerile locale din toamnă voi candida din partea Partidului Schimbării. La alegerile locale din 2022, alegeri murdare și ține-ți mintea lupta care s-a dat atunci, am fost susținut de Partidul Schimbării. Ștefan Gligor a ieșit cu declarații în public și m-a susținut enorm. Îi sunt recunoscător. Am câștigat fiind susținuți de oamenii din Bălți”, a declarat Grigorișin.

Amintim că, Nicolai Grigorișin a câștigat alegerile locale din Bălți din 2021, în turul al doilea din 19 decembrie. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, pentru Grigorișin au votat 7 148 de cetățeni, în timp ce pentru contracandidatul său, Nicolae Chirilciuc, doar 1 248 (15,23%) dintre alegători.

La urnele de vot s-au prezentat 10 209 de persoane sau 9,98% din numărul total al alegătorilor.

#Balti #Gligor #Grigorisin #partid

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la Bruxelles, măsuri restrictive împotriva a altor 17 entități și zece indivizi implicați în acțiuni de subminare sau amenințare a integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei, scrie Ziarul de Iași.

Decizia UE vizează indivizi și entități responsabile pentru deportarea ilegală și transferul forțat sistematice ale copiilor ucraineni către Federația Rusă și în interiorul teritoriilor ocupate temporar ale Ucrainei, dar și pentru asimilarea lor forțată, inclusiv îndoctrinarea și educația militarizată.

Printre entități se numără Comitetul pentru turism din Moscova și două companii rusești ce oferă servicii de recreere și turism pentru copii, implicate în organizarea de activități concentrate pe istoria rusă, comemorările militare și educație militar-patriotică.

Pachetul de sancțiuni include și Tabăra internațională pentru copii Songdowon, o insituție operată de stat în Coreea de Nord. Tabăra participă la programe ce implică transferul de copii ucraineni din teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei în coordonare cu Federația Rusă.

Măsurile restrictive adoptate de UE au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cum arată situația deportărilor

De la începerea războiului de agresiune contra Ucrainei, Rusia a deportat și a transferat forțat peste 20.500 de copii ucraineni. Aceste acțiuni constituie încălcări grave ale dreptului internațional și ale drepturilor fundamentale ale copilului și sunt menite să șteargă identitatea ucraineană.

Uniunea Europeană a adoptat sancțiuni masive și fără precedent împotriva persoanelor și entităților implicate în invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Începând din martie 2014, UE a impus progresiv Moscovei măsuri restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei (2014), la invadarea pe scară largă a Ucrainei (2022) și la anexarea ilegală a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson (2022).

Până în prezent, UE a adoptat 21 pachete de sancțiuni contra Rusiei, cel mai recent pe 23 iulie. Atunci, UE a decis interdicția de acces în porturi pentru încă 41 de nave din ”flota fantomă” a Rusiei, interzicerea tranzacțiilor cu alte 33 de instituții de credit și financiare ruse și patru bănci din țări din afara UE. De asemenea, pe lista persoanelor și entităților sancționate au fost adăugate 218 nume.